În apropierea unei date cu puternică încărcătură emoțională, familia Elodiei Ghinescu se pregătește să îi comemoreze memoria. Dacă ar fi fost în viață, avocata ar fi împlinit 55 de ani în curând.
Dispariția sa, în august 2007, a devenit unul dintre cele mai mediatizate și controversate cazuri din România, marcând profund opinia publică.
Un caz care a zguduit România
Elodia Ghinescu, avocat în Brașov, a dispărut subit în vara anului 2007. Ancheta care a urmat a durat ani întregi și a ținut prima pagină a ziarelor. Soțul său de la acea vreme, fostul polițist Cristian Cioacă, a fost trimis în judecată și ulterior condamnat pentru omor.
În 2014, instanța l-a condamnat definitiv la închisoare. Între timp, acesta a fost eliberat condiționat după executarea unei părți din pedeapsă.
La aproape două decenii de la dispariție, multe întrebări rămân fără răspuns, inclusiv cea legată de locul unde s-ar afla trupul Elodiei, care nu a fost găsit niciodată.
Mama Elodiei: „Am făcut tot ce se face pentru un om care a murit”
Emilia Ghinescu, mama Elodiei, a vorbit de-a lungul anilor despre durerea pierderii și despre faptul că, în lipsa unui trup, a ales să urmeze rânduielile bisericești ca pentru o persoană decedată.
Ea a declarat că organizează parastase și merge la biserică pentru a-i cinsti memoria fiicei sale. La cimitir, a fost amplasată o cruce cu fotografia Elodiei.
Potrivit relatărilor sale publice, în timp, și-a pierdut speranța că trupul fiicei sale va mai fi găsit.
Căutări, credință și răspunsuri
De-a lungul anilor, Emilia Ghinescu a spus că a fost contactată de persoane care susțineau că o pot ajuta să afle adevărul, însă a refuzat astfel de intervenții. A recunoscut totuși că, în disperarea de a înțelege ce s-a întâmplat, a apelat inclusiv la parapsihologi.
Declarațiile sale reflectă durerea unei mame care a încercat, prin diverse mijloace, să găsească o formă de explicație sau alinare.
Un dosar care a rămas în memoria colectivă
Cazul Elodia a devenit simbolic pentru complexitatea anchetelor fără trup și pentru impactul emoțional pe care astfel de situații îl au asupra familiilor implicate.
În prezent, atenția publică se concentrează mai ales asupra comemorării și asupra suferinței familiei, care continuă să trăiască cu amintirea unui episod dramatic ce a marcat profund societatea românească.
În apropierea zilei de naștere a Elodiei, mama sa spune că va merge la biserică și va organiza parastasul, așa cum face în fiecare an — un gest de credință și de neuitare.

