Cazurile de gripă au crescut semnificativ în România în actualul sezon, iar medicii atrag atenția că presiunea asupra cabinetelor și spitalelor rămâne ridicată. Datele centralizate de Institutul Național de Sănătate Publică arată că, în săptămâna 29 decembrie 2025 – 4 ianuarie 2026, au fost raportate 10.570 de cazuri de gripă clinică la nivel național, de aproape 3,8 ori peste media ultimelor cinci sezoane și de peste două ori mai multe decât în aceeași săptămână a sezonului precedent. În aceeași perioadă au fost raportate opt decese noi, iar totalul de la începutul sezonului a ajuns la 11.
Medicii spun că aceste cifre trebuie privite cu atenție și pentru că, în perioadele de sărbători, o parte dintre cazuri pot ajunge mai târziu în statistici, din cauza prezentărilor întârziate la medic sau a raportărilor incomplete. În plus, numărul real al îmbolnăvirilor poate fi mai mare, deoarece nu toate persoanele cu simptome ajung la testare sau în spitale.
Expresia „super-gripa K” a fost folosită în spațiul public pentru a descrie valul actual de îmbolnăviri, dar nu reprezintă o denumire medicală oficială a unei boli noi. Termenul face referire la circulația intensă a virusului gripal A(H3N2), mai exact la o subcladă numită K, identificată în sezonul 2025–2026 în România și în alte părți din Europa. Cu alte cuvinte, nu este vorba despre o „altă gripă”, ci despre o variantă a virusului gripal A care a devenit dominantă în acest sezon.
De aici vine și întrebarea care i-a surprins pe mulți: de ce se îmbolnăvesc și persoanele vaccinate? Explicația dată de specialiști ține de așa-numitul drift antigenic, adică modificări treptate ale virusului. Aceste schimbări pot face ca potrivirea dintre tulpinile aflate în circulație și compoziția vaccinului să nu fie perfectă. Asta nu înseamnă că vaccinul nu mai ajută, ci că poate să nu blocheze complet infecția în toate cazurile.
Chiar și atunci când o persoană vaccinată face gripă, medicii subliniază că vaccinarea rămâne importantă pentru că, de regulă, reduce riscul de forme severe, de spitalizare și de deces, mai ales la vârstnici, gravide și pacienți cu boli cronice. Tocmai de aceea, într-un sezon cu circulație intensă a virusului, protecția oferită de vaccin este privită în primul rând prin efectul de atenuare a complicațiilor, nu doar prin prevenirea absolută a îmbolnăvirii.
Medicul Adrian Marinescu a avertizat încă din ianuarie că România se află într-un vârf de sezon gripal, iar prezentările pentru infecții respiratorii acute au crescut puternic. La Institutul „Matei Balș”, spunea el, se înregistrau zilnic cel puțin 100 de prezentări pentru astfel de probleme, semn că valul de îmbolnăviri are un impact concret și constant asupra sistemului medical.
În acest context, măsurile simple rămân importante: izolarea la debutul simptomelor, igiena riguroasă a mâinilor, evitarea contactului cu persoane vulnerabile și prezentarea la medic atunci când apar semne de agravare. Aceste gesturi nu opresc singure sezonul gripal, dar pot reduce transmiterea și pot proteja mai bine persoanele cu risc crescut.
Partea cea mai importantă este că „super-gripa K” nu desemnează o boală nouă, ci un val puternic de gripă legat de circulația subcladei K a virusului A(H3N2), într-un sezon în care România a raportat peste 10.500 de cazuri de gripă clinică într-o singură săptămână și 11 decese de la începutul sezonului la acel moment. Iar faptul că se îmbolnăvesc și persoane vaccinate nu infirmă utilitatea vaccinului, ci arată că virusul s-a modificat suficient cât să poată produce infecții, în timp ce vaccinarea continuă totuși să ofere protecție importantă împotriva formelor grave.