Plenul Senatului a validat, marți, prin vot secret cu buletine, noua conducere a Institutului Cultural Român pentru următorii patru ani. Au fost aleși președintele instituției, cei doi vicepreședinți și cei 14 membri ai Consiliului de conducere.
Noua conducere a Institutului Cultural Român
Pentru funcția de președinte al ICR a fost validată Corina-Raluca Încrosnatu, susținută de PSD. Aceasta a primit 81 de voturi „pentru” și 34 „împotrivă”.
Funcțiile de vicepreședinte au fost ocupate de Adriana Gae, propusă de AUR, care a obținut 73 de voturi „pentru” și 43 „împotrivă”, și de Attila Iuliu Weinberger, susținut de UDMR, votat cu 89 de voturi „pentru” și 27 „împotrivă”.
În Consiliul de conducere al ICR au fost validați membri propuși de partidele parlamentare, printre care Dumitru Goldbach, din partea PACE – Întâi România, Zsolt Karacsony, susținut de UDMR, George Amarie-Mihalașcu, din partea PNL, Ioana-Alina Șerban și Iulian Badea, propuși de PSD, Radu Vancu, susținut de USR, și Nicolae Voiculeț, din partea AUR.
Din partea uniunilor de creatori au fost validați Benoni Ioan-Carmăzan, propus de Uniunea Realizatorilor de Film din România, Aurelia Corbeanu, din partea Uniunii Teatrale din România, Laurențiu Damian, propus de Uniunea Cineaștilor din România, Sebastian Gheorghiu, din partea Uniunii de Creație Interpretativă din România, Dan Dediu, susținut de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Petru Lucaci, din partea Uniunii Artiștilor Plastici din România, și Daniel Nane.
Cine este Corina-Raluca Încrosnatu
Corina-Raluca Încrosnatu s-a născut în 1983, la Sinaia, și este absolventă a Universității din București, promoția 2008, specializarea filologie. Are peste 20 de ani de experiență în domeniul cultural, iar din 2014 activează în cadrul Institutului Cultural Român.
În interiorul instituției, aceasta a parcurs mai multe etape profesionale. A început ca expert în programe culturale în Direcția Generală Reprezentanțe în Străinătate, apoi a condus Serviciul Reprezentanțe în Europa. În această poziție, a fost implicată în dezvoltarea colaborărilor culturale cu state europene.
Ulterior, a devenit Director General al Direcției Generale Programe prin Reprezentanțe și Comunități Istorice, coordonând proiecte de promovare a identității culturale românești în afara țării. Între noiembrie 2021 și septembrie 2024 a ocupat funcția de Secretar General al ICR, iar din septembrie 2024 a fost numită vicepreședinte al instituției.
Critici în plenul Senatului
Validarea noii conduceri nu a fost lipsită de controverse. În plen au fost exprimate critici față de opțiunile majorității, în special în privința numelui propus pentru conducerea Institutului Cultural Român.
Senatorul USR Ștefan Pălărie a anunțat că formațiunea sa nu susține candidatura Corinei-Raluca Încrosnatu la șefia ICR. Acesta a criticat dur propunerea PSD și a acuzat o înțelegere politică între PSD și AUR pentru împărțirea funcțiilor de conducere.
„La preşedinţia acestui braţ al diplomaţiei culturale, PSD ne propune o doamnă care a ajuns să fie faimoasă prin faptul că l-a invitat pe domnul Dughin la Bucureşti, crescută pe lângă Fundaţia Nicolae Titulescu a lui Adrian Năstase şi care astăzi e dorită de PSD să conducă tot ce înseamnă eforturi diplomatice culturale. Nu o să o facă cu susţinerea PNL, cu susţinerea USR. Noi nu vom vota pentru astfel de preşedinte, dar sigur vor face acest lucru, impunerea acestui preşedinte prin parteneriatul cu AUR. În schimb, AUR va fi şi el premiat cu un post de vicepreşedinte. Aşa funcţionează din păcate lucrurile.”
Senatorul USR a mai susținut că Institutul Cultural Român ar continua să fie folosit politic, drept spațiu de recompensare pentru persoane apropiate anumitor cercuri de influență.
„ICR este folosit în continuare pentru că PSD nu se schimbă – ca un loc de sinecuri în care oamenii vor fi puşi acolo pentru că trebuie să fie premiaţi după ce la fundaţia domnului Adrian Năstase au făcut treabă bună.”
Care este rolul Institutului Cultural Român
Potrivit Legii nr. 356/2003, Institutul Cultural Român funcționează ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar.
Instituția are rolul de a promova cultura română în străinătate, prin proiecte, parteneriate și evenimente culturale de interes național. ICR colaborează cu organizații neguvernamentale, uniuni de creație, asociații profesionale, personalități culturale și reprezentanți ai societății civile.
Institutul Cultural Român dispune de o rețea de 19 reprezentanțe în străinătate, în orașe precum Bruxelles, Beijing, Berlin, Budapesta, Chișinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia, Veneția și Viena.
Prin aceste reprezentanțe, ICR urmărește să susțină proiecte culturale cu vizibilitate internațională, să promoveze artiști români și să consolideze prezența culturii române în spațiul european și global.
Noua conducere a fost validată prin vot secret, pentru un mandat de patru ani.