Guvernul Bolojan, oprit de instanță după ignorarea a trei avize negative. Ce hotărâre a fost suspendată – detalii în comentarii
Curtea de Apel București a suspendat executarea Hotărârii Guvernului nr. 420/2026, act normativ adoptat de Executivul condus de Ilie Bolojan după demiterea sa prin moțiune de cenzură. Hotărârea introducea noi obligații de transparență pentru Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, cunoscută drept RA-APPS.
Decizia instanței a fost anunțată de avocatul Alexandru Dumitrescu, cel care a reprezentat reclamanții în acest proces. Potrivit acestuia, în documentația administrativă care a stat la baza adoptării hotărârii existau trei avize negative succesive emise de Consiliul Legislativ.
Una dintre principalele probleme semnalate se referea la limitele constituționale și administrative ale unui Guvern demis. După adoptarea unei moțiuni de cenzură, Executivul poate continua să administreze treburile curente ale statului, însă nu poate promova politici publice noi sau adopta măsuri care depășesc această competență limitată.
„Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată în numele clienților mei și a suspendat executarea HG nr. 420/2026”, a transmis Alexandru Dumitrescu.
Avocatul afirmă că reprezentanții Consiliului Legislativ au avertizat în repetate rânduri Guvernul că proiectul ridică probleme de legalitate. În opinia sa, modificarea cadrului de organizare și funcționare al RA-APPS nu putea fi considerată o simplă măsură necesară administrării curente.
„De trei ori, Consiliul Legislativ le-a spus că proiectul este nelegal”, a susținut avocatul, precizând că hotărârea a fost introdusă totuși pe ordinea de zi și adoptată cu avizul conducerii Secretariatului General al Guvernului.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, după ce moțiunea de cenzură a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi. Hotărârea Guvernului nr. 420/2026 a fost adoptată aproximativ o lună mai târziu, în ședința din 5 iunie, și publicată în Monitorul Oficial pe 9 iunie.
Constituția prevede că un Guvern al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Executiv.
Codul administrativ permite unui Guvern interimar să adopte anumite acte individuale sau normative, dar numai atunci când acestea sunt necesare pentru funcționarea curentă a instituțiilor și nu presupun promovarea unor politici noi.
Problema analizată de instanță este dacă introducerea unor obligații suplimentare de transparență și modificarea HG nr. 60/2005, referitoare la organizarea și funcționarea RA-APPS, puteau fi încadrate în limitele administrării curente.
Alexandru Dumitrescu susține că existența celor trei avize negative arată că reprezentanții Guvernului cunoșteau problemele juridice semnalate înainte de adoptarea actului. Avocatul a afirmat inclusiv că situația ar putea reprezenta, în opinia sa, o formă de abuz în serviciu comisă cu intenție directă.
Hotărârea contestată obliga RA-APPS să publice, o dată la șase luni, informații detaliate despre proprietățile publice și private ale statului aflate în administrarea Regiei.
Listele trebuiau să conțină date despre imobilele utilizate de persoane fizice și juridice, suprafețele acestora, tipurile de contracte, modalitatea de atribuire, perioada contractuală și prețurile practicate. Identitatea beneficiarilor persoane fizice nu urma să fie făcută publică.
RA-APPS trebuia să publice și informații despre imobilele neocupate, mijloacele de transport aflate în patrimoniul instituției, precum și despre lucrările de renovare, reparații sau investiții suportate de Regie.
De la publicare urmau să fie exceptate anumite proprietăți utilizate de instituții din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.
Guvernul a justificat adoptarea măsurii prin interesul public privind modul în care sunt administrate și închiriate proprietățile statului. Executivul susținea că noile obligații erau necesare pentru creșterea transparenței instituționale.
Avocatul reclamanților a precizat că procesul nu a urmărit blocarea transparenței, ci contestarea modului în care a fost adoptată hotărârea și a competenței Guvernului interimar de a lua o asemenea decizie.
„Transparența este necesară într-un stat democratic. Dar transparența nu poate fi folosită ca pretext pentru încălcarea legii”, a transmis Alexandru Dumitrescu.
HG nr. 420/2026 mai fusese suspendată parțial printr-o decizie pronunțată pe 15 iunie 2026. Atunci, Curtea de Apel București a suspendat prevederile care obligau RA-APPS să publice adresele, suprafețele, modalitatea de atribuire, durata și valoarea contractelor pentru imobilele folosite de persoane fizice.
Procesul fusese deschis de șase persoane, printre care foști parlamentari și actuali consilieri de conturi. După prima decizie, RA-APPS a eliminat de pe site informațiile referitoare la persoanele fizice, dar a păstrat listele privind persoanele juridice, proprietățile neocupate, autovehiculele și lucrările efectuate.
Noua decizie ar viza, potrivit avocatului, suspendarea întregii Hotărâri de Guvern nr. 420/2026, nu doar a anumitor prevederi.
Suspendarea dispusă de Curtea de Apel București nu înseamnă însă anularea definitivă a actului normativ. Este o măsură provizorie, prin care efectele hotărârii sunt oprite până la soluționarea acțiunii principale prin care se cere anularea acesteia.
Pentru suspendarea unui act administrativ, instanța trebuie să constate existența unui caz bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente.
Decizia este executorie de drept și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare. Introducerea recursului nu suspendă automat măsura stabilită de Curtea de Apel.
De ce a adoptat Guvernul hotărârea în ciuda celor trei avize negative și ce efecte produce decizia instanței? Citește toate detaliile accesând linkul din comentarii.