Scandalul provocat de noua Lege a salarizării bugetarilor se extinde dincolo de disputele dintre partidele politice și sindicate. După ce Curtea de Apel București a decis suspendarea procedurii proiectului, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, susține că instanțele nu ar trebui să intervină în procesul de legiferare.
Noua lege ar trebui să reducă o parte dintre sporurile acordate în prezent și să corecteze diferențele mari dintre salariile primite de angajați care desfășoară activități similare. Proiectul este însă contestat atât politic, cât și juridic, iar termenul pentru adoptare este foarte scurt.
PNL a anunțat că Parlamentul ar urma să fie convocat într-o sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie. Legea salarizării se află printre ultimele șase proiecte necesare pentru finalizarea reformelor asumate de România prin PNRR.
PSD a transmis că va vota proiectul numai dacă vor fi acceptate amendamentele formulate în urma consultărilor cu sindicatele. Sorin Grindeanu a acuzat conducerea Ministerului Muncii că nu a organizat o consultare reală cu angajații care vor fi afectați de schimbări.
Liderul PSD a criticat și întârzierea trimiterii proiectului în Parlament, susținând că liberalii nu și-au respectat angajamentele. În același timp, reprezentanții partidelor au continuat negocierile la Palatul Cotroceni pentru găsirea unei forme acceptate de toate părțile.
Fostul ministru al Muncii Florin Manole a explicat că PSD dorește ca niciun venit din sistemul public să nu scadă sub nivelul salariului minim după aplicarea noii legi. Social-democrații mai cer clarificarea coeficienților folosiți pentru calcularea salariilor și stabilirea poziției ocupate în grilă de diferite categorii profesionale.
Printre exemplele prezentate se află personalul tehnic și administrativ din Sănătate, ale cărui atribuții și riscuri nu ar fi fost întotdeauna reflectate corect în sistemul de sporuri.
Adoptarea legii este legată direct de fondurile europene. România trebuie să finalizeze reformele restante și să trimită Comisiei Europene ultimele cereri de plată înainte de expirarea PNRR, la finalul lunii august.
Numai jalonul referitor la Legea salarizării ar putea condiționa deblocarea a aproximativ 770–800 de milioane de euro. Blocarea întregului pachet de reforme ar putea pune însă în pericol finanțări europene mult mai mari.
Proiectul a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii pe 17 iulie, însă sindicatele din Sănătate și Educație au contestat forma acestuia. Federația SANITAS a mers în instanță, iar Curtea de Apel București a decis suspendarea procedurii până la soluționarea definitivă a dosarului principal.
Ministerul Muncii a anunțat că va contesta hotărârea, susținând că instituția nu a fost citată și nu și-a putut prezenta punctul de vedere. Ministrul interimar Dragoș Pîslaru a afirmat că decizia este fără precedent și că ridică suspiciuni privind o posibilă interferență în atribuțiile Guvernului.
Pîslaru a susținut că ministerul nu se afla încă într-o procedură formală de inițiativă legislativă și că activitatea desfășurată viza consultarea și pregătirea proiectului. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu l-a acuzat că sfidează o hotărâre a Justiției.
O altă dispută privește costurile legii. Proiectul ar urma să producă majorări pentru aproape jumătate dintre angajații sistemului public, iar necesarul financiar ar fi crescut de la opt la 12 miliarde de lei.
Sorin Grindeanu a cerut explicații privind sursa celor patru miliarde suplimentare și a susținut că nici Ministerul Finanțelor nu ar fi acceptat această creștere. În lipsa unui acord politic și bugetar, adoptarea legii rămâne incertă.
În acest context, Augustin Zegrean consideră că Justiția ar trebui să verifice o lege după adoptarea acesteia, nu să intervină asupra proiectelor aflate în proces de elaborare sau de transmitere către Parlament.
Fostul președinte al CCR recunoaște că legislația contenciosului administrativ permite suspendarea unor acte, dar susține că judecătorii nu ar trebui să controleze documentele pregătite pentru legiferare.
În opinia sa, dacă instanțele ar putea suspenda fiecare proiect înainte de adoptare, orice persoană sau organizație ar putea bloca procesul legislativ printr-o acțiune în instanță.
„Am da țara peste cap și nu s-ar mai adopta nicio lege, pentru că toată lumea ar contesta proiectele”, a avertizat Augustin Zegrean.
Poate Justiția să oprească o lege înainte să ajungă la vot și câți bani europeni riscă România să piardă? Citește toate detaliile în linkul din primul comentariu.