Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, anunță că proiectul privind noua salarizare în sistemul public va fi ajustat în urma consultărilor cu sindicatele care reprezintă aproximativ 1,3 milioane de angajați bugetari.
Potrivit calendarului prezentat de Ministerul Muncii, proiectul ar urma să fie transmis Parlamentului până la 15 iunie 2026, astfel încât dezbaterile și votul să aibă loc până la finalul lunii iunie. Reforma este inclusă ca jalon în PNRR și este considerată esențială pentru deblocarea unor fonduri europene de peste 770 de milioane de euro.
Sporurile și norma de hrană, printre cele mai sensibile modificări
Una dintre cele mai importante schimbări vizează sistemul sporurilor. În prezent există 151 de tipuri de sporuri, iar 87 dintre acestea ar urma să fie eliminate. Scopul declarat este reducerea diferențelor nejustificate dintre angajați și simplificarea regulilor de salarizare.
O altă modificare importantă privește norma de hrană acordată bugetarilor, inclusiv personalului din Armată și structurile de ordine publică. Aceasta nu ar mai fi acordată separat, ci ar urma să fie inclusă direct în salariul de bază.
Noul sistem salarial ar urma să pornească de la o valoare de referință de 4.100 de lei. La această sumă se vor aplica diferiți coeficienți, în funcție de funcție, nivel de studii, responsabilități și poziția ocupată. Funcția de președinte al României este prevăzută cu cel mai mare coeficient, respectiv 8, iar celelalte funcții se raportează la acest nivel.
Potrivit estimărilor Ministerului Muncii, aproximativ 56% dintre posturile din sectorul public ar urma să beneficieze de creșteri salariale. Pentru restul angajaților, ar urma să fie acordate sume compensatorii, astfel încât veniturile să nu scadă.
„În acest moment, ceea ce punem noi pe masă ca proiect este un proiect care să ofere o salarizare adecvată, ca să nu mai trebuiască să dai normă de hrană adițional. Dar, atenție, pentru că cei care ne urmăresc au dreptate să critice proiectul care a fost publicat în consultare, care are lacune foarte serioase”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ce se schimbă pentru Armată
În cazul militarilor, norma de hrană ar urma să fie inclusă în salariul funcției de bază. Și aici se aplică valoarea de referință de 4.100 de lei, la care se adaugă coeficienții specifici.
De exemplu, pentru un sublocotenent se ia în calcul un coeficient 2, ceea ce ar însemna un salariu de bază brut de 8.200 de lei. La această sumă se adaugă gradul militar și sporurile specifice, cum ar fi un spor de 0,4.
În cazul șefului Statului Major, calculul pornește de la un coeficient 5. Veniturile brute pot crește apoi prin gradația de vechime, care poate ajunge până la 18%, și prin influența gradului militar.
Educația: primă de performanță și indemnizație fixă pentru dirigenție
În Educație, o parte dintre sporuri vor fi păstrate, însă sistemul stimulentelor va fi modificat. Ministrul Muncii a precizat că gradația de merit va fi înlocuită cu o primă de performanță.
De asemenea, indemnizația de dirigenție nu ar mai urma să fie calculată procentual, ci acordată ca sumă fixă. Schimbarea este gândită pentru a oferi mai multă predictibilitate și pentru a încuraja profesorii să desfășoare orele de dirigenție.
Personalul care lucrează cu elevi cu cerințe educaționale speciale ar urma să primească, de la 1 ianuarie 2027, un spor de 15%.
„Rămân în continuare sporuri de până la 20% care sunt aferente structurii de sporuri, dar ce-i foarte important să spunem lumii, gradația de merit se înlocuiește ca atare cu prima de performanță, deci nu se pierde, că am văzut discuțiile în spațiul public și am lămurit-o și cu sindicatele cum se înlocuiește”, a explicat ministrul.
„Trebuie să ne uităm la această indemnizație de dirigenție care a creat foarte multe discuții și, în acest moment, ne uităm să schimbăm baza de calcul de la o sumă procentuală la o sumă fixă, pentru ca să încurajăm profesorii să poată, într-adevăr, să țină orele de dirigenție”, a mai spus Dragoș Pîslaru.
Sănătatea: reguli mai flexibile pentru sporurile de risc
În Sănătate, autoritățile susțin că personalul din prima linie cu venituri mici nu va fi dezavantajat. Proiectul nu ar mai include în legea primară liste detaliate cu specialitățile medicale care pot primi sporuri, variantă care generase îngrijorări în rândul unor angajați din laboratoare.
În schimb, ar urma să fie stabilite criterii clare pentru condițiile deosebit de periculoase. Acestea pot include expunerea la factori chimici, fizici, activități de anatomie patologică sau alte situații cu risc ridicat.
Lista exactă a unităților și activităților care se încadrează pentru astfel de sporuri va fi stabilită și actualizată prin hotărâre de guvern, pentru a permite o adaptare mai rapidă la realitatea din sistem.
Consultările continuă
În perioada următoare, Ministerul Muncii va continua discuțiile cu federațiile sindicale pentru ajustarea formulelor de calcul. Vor fi analizate aplicarea coeficienților la valoarea de referință de 4.100 de lei, modul de acordare a sporurilor pentru condiții de risc, primele de performanță și mecanismele compensatorii pentru angajații care nu vor avea creșteri salariale.
Forma finală a proiectului care va ajunge în Parlament ar trebui să includă aceste ajustări, astfel încât noua lege a salarizării să fie mai clară, mai echilibrată și mai ușor de aplicat în întreg sistemul public.