Dezechilibrul dintre votul juriului și preferințele telespectatorilor a provocat reacții puternice pe rețelele sociale și în presa din România și Republica Moldova.
În acest context, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj ferm, subliniind că relația dintre București și Chișinău nu trebuie afectată de un concurs muzical sau de disputele apărute în jurul votului.
Mesajul Maiei Sandu despre relația cu România
Aflată la Parlamentul European de la Strasbourg, Maia Sandu a fost întrebată de jurnaliști dacă tensiunile apărute după Eurovision pot influența relațiile dintre România și Republica Moldova. Răspunsul său a fost clar.
„Eu cred că nu trebuie să permitem ca ceva sau cineva să deterioreze relațiile dintre țările noastre.”
Lidera de la Chișinău a subliniat că cel mai important semnal a venit din partea cetățenilor. Publicul din Republica Moldova a oferit cea mai mare apreciere reprezentantei României, lucru pe care Maia Sandu l-a prezentat ca pe o dovadă a apropierii dintre cele două societăți.
„Este important că poporul Republicii Moldova a dat cea mai mare apreciere muzicienilor din România.”
Maia Sandu i-a felicitat atât pe Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României, cât și pe Vlad Sabajuc, cunoscut pe scenă drept Satoshi, reprezentantul Republicii Moldova. Ea a insistat asupra ideii că o competiție artistică trebuie să rămână un spațiu al respectului și al fair-play-ului, nu un motiv de dezbinare.
Mesajul său a fost unul de calmare a spiritelor, dar și de readucere a discuției în zona valorilor comune, a legăturilor culturale și a relației speciale dintre cele două țări.
Cum a început controversa
Disputa a izbucnit imediat după anunțarea rezultatelor oferite de juriul național din Republica Moldova. Mulți fani au observat diferența mare dintre votul publicului și evaluarea celor șapte membri ai juriului.
Deși o parte dintre jurați au plasat România în zona favoriților, alții au poziționat-o mult mai jos în clasament. În urma mediei voturilor, România a ajuns pe locul 8 în ierarhia juriului moldovean. Primele trei poziții au fost ocupate de Polonia, Israel și Grecia.
Reacțiile online au apărut rapid. Numeroși fani au considerat punctajul acordat României surprinzător, mai ales având în vedere legătura apropiată dintre cele două state. Diferența dintre televot și notele juriului a alimentat din nou discuțiile despre rolul juriilor naționale și despre ponderea votului publicului în competiție.
Controversa a avut ecouri și la nivel instituțional. Vlad Țurcanu, directorul general al Teleradio-Moldova, și-a anunțat demisia, asumându-și responsabilitatea pentru atmosfera creată în urma votului. În mesajul său, acesta a pledat pentru păstrarea unei relații cordiale cu România și a subliniat apropierea dintre cele două țări.
„Sentimentul nostru pentru România nu poate fi decât unul de dragoste.”
În același timp, Alexandra Căpitănescu a primit susținere puternică din partea publicului din Republica Moldova. Artista a făcut apel la calm și a cerut ca atenția să rămână concentrată pe muzică, nu pe conflicte între artiști sau între națiuni.
„Nici artiștii, nici prezentatorii nu au vină.”
Ediția Eurovision 2026 a fost marcată de diferențe vizibile între opțiunile publicului și cele ale juriilor naționale, iar cazul României și Republicii Moldova a devenit unul dintre cele mai discutate exemple. Dincolo de tensiunile apărute după vot, rămân prestațiile artiștilor, interesul fanilor și legăturile culturale care continuă să apropie cele două țări.