Mesajul de alertă transmis către populație vine din partea conducerii militare a României, într-un context regional tensionat și într-o perioadă în care tema rezilienței naționale este tot mai prezentă în discursul public. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a explicat că securitatea nu mai poate fi privită doar ca responsabilitatea celor aflați în uniformă, ci ca un efort mai larg, în care și populația trebuie să fie pregătită pentru situații de criză și, la nevoie, pentru sprijinirea unui efort de apărare.
Potrivit declarațiilor făcute la Sibiu, obiectivul urmărit de autoritățile militare este consolidarea capacității societății de a reacționa coerent în fața unor urgențe majore, fie că este vorba despre incendii, cutremure, inundații sau alte situații-limită. În aceeași logică, MApN vrea să formeze o rezervă de cetățeni instruiți, care să poată contribui la răspunsul instituțional fără ca acest lucru să însemne revenirea la serviciul militar obligatoriu.
Schimbarea are la bază modificările aduse Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, promulgate recent, care permit introducerea unor programe de pregătire militară pe bază de voluntariat. Accentul cade în special pe tineri și pe persoanele care doresc să învețe elemente de bază ale instrucției militare, în cadrul unor module compacte și adaptate realităților actuale. Oficialii au subliniat clar că este vorba despre participare voluntară, nu despre reintroducerea armatei obligatorii.
În forma prezentată public, aceste programe le-ar permite participanților să urmeze o pregătire militară elementară, să beneficieze de instruire de bază și, în anumite condiții, să intre ulterior în rezerva operațională sau chiar să opteze pentru o carieră militară. Programul este gândit astfel încât cei care au deja un loc de muncă să își poată continua viața profesională, fără să piardă legătura cu activitatea civilă.
Planul inițial anunțat de conducerea armatei vizează pregătirea, încă din acest an, a unui număr de aproximativ 1.000 până la 2.000 de voluntari, în funcție de resursele bugetare. Pe termen mai lung, autoritățile iau în calcul organizarea a două sau chiar trei serii de pregătire pe an, iar capacitatea totală a Armatei Române pentru acest tip de instruire a fost estimată între 2.000 și 10.000 de persoane anual.
Aceste programe nu se limitează doar la pregătirea strict militară. Din explicațiile oferite public reiese că sunt vizate și competențe utile în gestionarea dezastrelor și a situațiilor de urgență: orientare în teren, prim ajutor, comunicare în criză, coordonare, logistică și familiarizare cu proceduri standard de intervenție. În paralel, armata colaborează cu IGSU pentru a construi formule de pregătire care să fie utile nu doar în eventualitatea unui conflict, ci și în sprijinul comunităților locale în caz de calamitate.
În acest fel, ideea centrală devine una de responsabilitate comună. Un civil instruit nu este văzut doar ca un potențial sprijin pentru structurile statului, ci și ca o resursă importantă pentru familie, vecini și comunitate, atunci când apare o situație gravă care cere reacție rapidă și disciplină.
Cele mai importante detalii sunt însă acestea: generalul Gheorghiță Vlad a spus public că populația României trebuie să fie pregătită nu doar pentru crize civile, ci și pentru susținerea unui eventual efort de război, iar modificările recente ale legii permit MApN să înceapă, chiar din acest an, programe de pregătire militară elementară pe bază de voluntariat. Primele serii ar urma să cuprindă aproximativ 1.000–2.000 de participanți, cu posibilitatea extinderii în anii următori, fără reintroducerea serviciului militar obligatoriu.