România se confruntă cu un deficit tot mai mare de personal în numeroase domenii, de la construcții și agricultură până la comerț, curățenie, transport și industria ospitalității. În acest context, Ministerul Muncii a publicat în transparență decizională un proiect care cuprinde 236 de ocupații considerate deficitare.
Este important de precizat că documentul reprezintă, la această etapă, un proiect de ordin, nu o listă definitivă deja intrată în vigoare. Acesta a fost publicat pe 24 iulie 2026, iar forma finală poate suferi modificări înainte de aprobarea și publicarea oficială.
Lista a fost întocmită pe baza posturilor vacante raportate de angajatori și a situațiilor în care nu au putut fi identificați suficienți candidați disponibili pe piața internă. Includerea unei meserii nu înseamnă automat că niciun român nu dorește să o practice, ci că oferta locală de forță de muncă nu acoperă cererea companiilor.
Meseriile pentru care angajatorii găsesc greu personal
Printre ocupațiile aflate pe lista propusă se numără manipulanții de mărfuri, curierii, ajutoarele de bucătar, spălătorii de vase, ambalatorii manuali, lucrătorii comerciali și agenții de curățenie.
Deficitul este ridicat și în construcții, unde firmele caută muncitori necalificați, zidari, dulgheri, fierari betoniști, sudori și persoane care lucrează la demolarea, spargerea sau tăierea materialelor.
În agricultură sunt căutați muncitori necalificați, îngrijitori de animale și personal pentru diferite activități sezoniere. Alte posturi dificil de ocupat sunt cele de șofer, bucătar, electrician, îngrijitor de clădiri sau asamblator de piese.
Datele obținute de publicația Economica de la Inspectoratul General pentru Imigrări arată că, în ultimii ani, printre ocupațiile pentru care au fost aduși cei mai mulți angajați străini s-au aflat cele de manipulant marfă, curier, muncitor necalificat în construcții, ajutor de bucătar și asamblator de piese.
De ce sunt evitate aceste locuri de muncă
Reprezentanții patronatelor susțin că problema nu este legată exclusiv de salariu. Multe dintre locurile disponibile presupun efort fizic ridicat, lucru în picioare, ture de seară, program în weekend sau activități desfășurate în condiții dificile.
Lipsa perspectivelor de promovare și distanța dintre domiciliu și locul de muncă pot reprezenta alte motive pentru care candidații refuză anumite oferte. În același timp, o parte dintre meseriașii calificați preferă să lucreze pe cont propriu, unde își pot negocia direct prețurile și programul.
Elena Panțiru, reprezentantă a Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, a relatat cazul a două persoane trimise prin AJOFM la un interviu pentru postul de spălător de vase. Potrivit acesteia, candidații ar fi invocat faptul că nu puteau lucra în picioare, că distanța era prea mare sau că aveau probleme de sănătate, fără a prezenta documente medicale. Afirmațiile reprezintă experiența relatată de reprezentanta patronatului și nu descriu situația tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
România poate primi 90.000 de noi lucrători străini
Pentru anul 2026, Guvernul a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii. Numărul este cu 10.000 mai mic decât contingentul aprobat pentru 2025, când limita fusese stabilită la 100.000 de persoane.
Cererea angajatorilor rămâne însă ridicată. Numai în primul trimestru al anului 2026, Inspectoratul General pentru Imigrări a emis 36.925 de avize de muncă, dintre care 31.913 au fost eliberate din contingentul anual. Majoritatea au vizat lucrători permanenți.
Nepal, Sri Lanka, Turcia și India se numără printre principalele țări de origine ale angajaților din afara Uniunii Europene care lucrează în România. În sectoare precum producția, construcțiile, comerțul, HoReCa și serviciile de curățenie, companiile se bazează deja într-o măsură importantă pe această categorie de personal.
Ce schimbă OUG nr. 32/2026
Ordonanța de Urgență nr. 32/2026 introduce un sistem mai strict pentru recrutarea și angajarea cetățenilor din state din afara Uniunii Europene. Actul normativ prevede că procedurile pentru anumite categorii de lucrători străini pot fi inițiate numai dacă postul se regăsește în Lista ocupațiilor deficitare.
Lista trebuie actualizată semestrial sau ori de câte ori este necesar, pe baza datelor furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecția Muncii și Inspectoratul General pentru Imigrări. Ordonanța introduce și obligații suplimentare pentru agențiile de plasare și pentru angajatori, cu scopul declarat de a preveni abuzurile, munca nedeclarată și exploatarea lucrătorilor străini.
Prin urmare, lista celor 236 de meserii nu arată doar ce locuri de muncă sunt refuzate la interviuri, ci mai ales domeniile în care numărul candidaților disponibili este insuficient în raport cu cererea angajatorilor.
Care sunt ocupațiile aflate pe lista completă și ce locuri de muncă au ajuns să fie acoperite aproape exclusiv cu personal străin? Vezi toate detaliile accesând linkul din primul comentariu!