Motivul pentru care Dani Oțil nu a fost lăsat să intre într-un restaurant: “În momentul ăla, mi-am adus aminte de Dana Budeanu”.vezi in comentarii

Dani Oțil, peripeție amuzantă în Marbella: cum a transformat o situație stânjenitoare într-una de povestit

În timpul unei vacanțe alături de soția sa în Marbella, Dani Oțil a trecut printr-un moment neașteptat, care s-a transformat rapid într-o întâmplare cu haz. Îndrăgitul prezentator TV a împărtășit episodul cu sinceritate și umor, rememorând un incident petrecut la intrarea într-un restaurant de lux.

Cum s-a descurcat Dani Oțil când n-a fost lăsat să intre într-un restaurant

Totul a început cu o rezervare făcută cu dificultate pentru un local exclusivist dintr-o zonă cunoscută pentru atmosfera luxoasă. Deși locul se află în apropierea plajei, unde majoritatea turiștilor se plimbă în ținute lejere, accesul la restaurant presupunea, se pare, respectarea unui cod vestimentar nescris.

„Am ajuns acolo și am fost opriți la intrare. Soția a intrat, dar mie mi s-a spus că nu pot intra în maiou. Mi s-a sugerat să cumpăr un tricou de marcă din magazinul lor – probabil cu preț cât tot prânzul…”

Nedispus să accepte soluția costisitoare, Dani a găsit o alternativă ingenioasă și mult mai accesibilă:

„Am mers până la un supermarket din apropiere și am luat o cămașă cu 9 euro. Coreeanul care avea magazinul mi-a vândut-o fără întrebări. O să spun că e de la un brand de nișă. Important e că a funcționat!”

Și nu doar că a fost primit în local, dar întreaga situație s-a transformat într-un motiv de glumă:

„Cămașa de 9 euro purtată cu atitudine schimbă tot. M-au lăsat să intru și poate chiar primesc ceva din partea casei.”

Întoarcere la copilărie: o comparație savuroasă

Pentru a întări efectul comic, Dani Oțil a făcut o analogie cu o amintire personală din adolescență:

„Nu m-am mai simțit așa de când aveam 14 ani și îi ceream mamei voie să ies vineri în oraș cu prietenii, la cofetărie, să bem suc și să mâncăm sticksuri.”

A comparat privirea bodyguardului de la intrarea în restaurant cu cea a mamei lui din copilărie:

„M-am uitat în ochii lui și mi s-a părut că văd acea privire… ca atunci când mama era neîncrezătoare. Dar i-am făcut un semn, el mi-a făcut înapoi și totul a fost ok. Dacă mă întreabă cineva, cămașa asta valorează 10 puncte – așa cum ar zice Dana Budeanu.”

Încheierea a fost, cum era de așteptat, autoironică:

„Sunt, probabil, cel mai modest îmbrăcat om din acel restaurant. Dar 9 euro sunt 9 euro!”