**Ne-a părăsit discret, așa cum a și trăit în ultimii ani…** Cu aceste cuvinte, o țară întreagă își ia rămas bun de la unul dintre cei mai iubiți și respectați oameni ai scenei tradiționale românești. Un nume care nu a avut nevoie de strălucirea reflectoarelor pentru a ajunge la inimile oamenilor, ci doar de har, autenticitate și o voce care a vibrat cu sufletul acestei țări.
S-a stins o parte din sufletul României. O valoare inegalabilă, un artist complet, un om cu o discreție și o demnitate rară, care a preferat să rămână în umbră, dar a lăsat în urmă o lumină care nu se va stinge niciodată. Drumurile sale prin satele României, cântecele ridicate către cer, zâmbetul cald și modestia care îi definea fiecare apariție – toate acestea rămân în sufletele celor care l-au ascultat, l-au aplaudat și l-au iubit.
Plecarea lui lasă un gol uriaș, nu doar în cultura populară, ci în conștiința noastră colectivă. A fost un simbol al tradiției, al rădăcinilor, al simplității nobile care definește cu adevărat spiritul românesc. Într-o lume tot mai grăbită și superficială, el a fost ancora într-o autenticitate care astăzi devine tot mai rară.
Lacrimile celor care l-au iubit curg fără oprire. Colegi de scenă, prieteni, admiratori din toate colțurile țării îl plâng cu o durere profundă, dar și cu recunoștință. Pentru cântecele pe care le-a dăruit, pentru poveștile pe care le-a dus mai departe, pentru că a fost puntea dintre generații și păstrătorul unor valori ce nu trebuie uitate niciodată.
Astăzi, când cortina vieții s-a tras pentru el, rămâne în urmă o moștenire neprețuită. Nu doar înregistrări sau fotografii, ci o emoție vie, o vibrație pe care doar adevărații artiști o lasă în urmă. A fost mai mult decât un nume – a fost un simbol. A fost vocea părinților și bunicilor noștri, a fost ecoul doinelor din pridvorul caselor bătrânești, a fost sufletul României.
**Drum lin, Maestre…** Te vom purta cu noi, în fiecare horă, în fiecare colind, în fiecare clipă în care ne vom întoarce, măcar pentru o secundă, la rădăcinile noastre. Ai plecat așa cum ai trăit – cu discreție, cu demnitate, dar ai lăsat în urma ta o lumină care nu se va stinge niciodată. Odihnește-te în pace. România îți mulțumește.