Proiectul noii Legi a salarizării unitare a fost modificat semnificativ față de varianta prezentată în luna mai. Noua formă aduce sporuri mai mari pentru aleșii locali implicați în proiecte europene, reguli diferite pentru protejarea veniturilor angajaților și un calendar de creștere a salariilor demnitarilor până în anul 2031.
Una dintre cele mai importante schimbări privește indemnizațiile acordate președinților de consilii județene, primarilor și viceprimarilor care lucrează la implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene. Sporul maxim, stabilit anterior la 20%, ar putea ajunge acum până la 40%.
Se modifică și mecanismul denumit „diferență salarială tranzitorie”, creat pentru angajații care ar putea încasa un venit mai mic după aplicarea noii grile. Diferența nu va mai fi calculată în funcție de salariul din decembrie 2026, ci prin raportare la venitul din noiembrie.
Suma va fi inclusă în salariul brut și va intra în baza de calcul pentru alte drepturi. În plus, aceasta ar putea fi acordată și angajaților nou-încadrați și va putea fi păstrată în cazul reîncadrării pe o funcție similară.
Proiectul menține creșterile etapizate pentru demnitari. Coeficientul salarial al președintelui României ar urma să crească anual, de la 6,47 în 2027 până la nivelul maxim de 8 în 2031.
Un mecanism asemănător va fi aplicat deputaților, senatorilor, membrilor Guvernului și aleșilor locali. Noua grilă prevede și creșterea salariului brut al șefului Armatei, de la 20.500 la 22.550 de lei.
Ministerele nu vor mai putea modifica ușor grilele de salarizare. Orice schimbare va trebui analizată de Ministerul Muncii împreună cu Ministerul Finanțelor și va necesita o evaluare clară a impactului bugetar.
Ministerul Finanțelor va trebui să prezinte anual un raport privind aplicarea valorii de referință, iar actele adoptate ulterior vor fi însoțite obligatoriu de estimări privind costurile.
Rămân neschimbate raportul salarial maxim de 1 la 8, cele 12 grade salariale, cele șase gradații de vechime și formula de calcul bazată pe coeficient și valoarea de referință.
Pentru aplicarea reformei, sindicatele au cerut 20 de miliarde de lei, însă Guvernul susține că bugetul poate suporta cel mult 12,1 miliarde. Proiectul urmează să fie analizat în continuare de partidele politice înainte de adoptarea formei finale.