Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice provoacă îngrijorări majore în rândul angajaților din educație și sănătate. Deși a fost prezentat drept o reformă prin care ar urma să fie eliminate inechitățile din sistemul bugetar, forma publicată pe 17 iulie 2026 ar putea genera diferențe importante între funcțiile politice și angajații care lucrează în școli, spitale sau alte servicii publice esențiale.
Documentul nu reprezintă încă o lege intrată în vigoare. Mai mult, procedura aferentă proiectului a fost suspendată de Curtea de Apel București, în urma unei cereri depuse de Federația SANITAS. Decizia poate fi atacată cu recurs.
Noua grilă salarială este construită prin raportare la o valoare de referință de 4.100 de lei. Salariul fiecărei funcții este calculat prin înmulțirea acestei sume cu un coeficient stabilit în proiect.
Mii de lei în plus pentru demnitari
Funcțiile politice și administrative se află în partea superioară a noii grile. Un senator sau deputat, încadrat la coeficientul 6,00, ar putea ajunge la o indemnizație brută de 24.600 de lei.
Un secretar de stat ar urma să ajungă, la finalul perioadei de aplicare, la un venit brut de 22.960 de lei. Comparativ cu nivelul actual indicat în calculele prezentate, diferența ar fi de peste 6.000 de lei brut.
Și alte funcții importante ar beneficia de majorări consistente. Secretarul general al Guvernului ar putea ajunge la 26.650 de lei, iar șeful Statului Major la aproximativ 22.550 de lei.
Creșterile nu ar urma să fie acordate integral din primul an, ci ar fi eșalonate până în 2031. Chiar și așa, proiectul stabilește pentru demnitari o evoluție anuală predictibilă până la atingerea coeficienților finali.
Indemnizații mai mari pentru primari
Printre cele mai importante majorări se numără cele prevăzute pentru aleșii locali. Indemnizația unui primar de municipiu reședință de județ ar putea porni de la aproximativ 22.304 lei în prima etapă.
Până în 2031, venitul brut ar putea ajunge la 24.600 de lei, dacă valoarea de referință rămâne cea utilizată în calculele actuale. Comparativ cu venitul de aproximativ 15.600 de lei indicat în prezent, diferența finală ar fi de aproximativ 9.000 de lei brut.
Primarul general al Capitalei ar putea primi inițial aproximativ 24.641 de lei, iar ulterior indemnizația ar putea ajunge la 26.650 de lei.
Ce se poate întâmpla cu salariile profesorilor
În același proiect, un profesor din învățământul preuniversitar, cu gradul I și o vechime de peste 25 de ani, este încadrat la coeficientul 2,38. Acest lucru ar corespunde unui salariu de bază brut de 9.758 de lei.
Un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime este plasat la coeficientul 4,00, echivalentul unui salariu de bază de 16.400 de lei. Simulările menționate în documentele analizate indică însă o creștere medie redusă a veniturilor profesorilor universitari, de aproximativ 3%.
Modificări importante ar putea apărea și în privința dirigenției. Aceasta nu ar mai fi calculată în funcție de salariul de bază al profesorului, ci ar reprezenta 10% din valoarea de referință, adică 410 lei brut.
Pentru unii profesori, noul sistem ar putea însemna o pierdere lunară estimată la aproximativ 200 de lei net.
Gradația de merit, care reprezintă în prezent 25% din salariul de bază și este acordată pentru o perioadă de cinci ani, ar urma să fie înlocuită treptat cu un premiu de performanță cuprins între 10% și 20%.
Noul premiu nu ar fi garantat, ar putea fi acordat pentru cel mult 30% dintre posturile ocupate și ar depinde de fondurile disponibile. Sindicatele din educație susțin că astfel un drept salarial predictibil ar fi înlocuit cu o recompensă incertă.
Medicii și asistenții ar putea pierde din cauza sporurilor
Pentru personalul din sănătate, problema principală nu este reprezentată doar de salariul de bază, ci și de reducerea unor sporuri. Veniturile medicilor, asistenților și personalului auxiliar includ plăți suplimentare pentru condiții dificile de muncă, gărzi, ture de noapte, weekenduri și sărbători legale.
Conform grilei analizate, un medic primar ar avea un salariu de bază de 16.400 de lei, un medic specialist ar primi 13.120 de lei, iar un asistent medical cu grad maxim ar ajunge la 7.872 de lei.
Federația SANITAS susține însă că reducerea sporului pentru condiții de muncă de la 85% la 20% ar putea produce pierderi importante. Potrivit simulărilor sindicale, un medic primar ar putea pierde aproximativ 25,5% din veniturile actuale, iar un medic specialist aproape 25%.
În cazul unor asistenți medicali care lucrează în secțiile ATI, scăderea estimată ar putea fi cuprinsă între 17% și 20%.
Ministerul Sănătății a solicitat corectarea unor dezechilibre din proiect și o poziționare mai bună a personalului medical în grila de salarizare. Instituția a anunțat ulterior că o parte dintre propunerile sale au fost preluate în forma aflată în lucru, inclusiv creșterea sporului pentru gărzile efectuate în structurile de urgență de la 20% la 30% și revizuirea sporurilor pentru condiții periculoase.
Salariile ar putea rămâne înghețate ani întregi
Ministerul Muncii a susținut că niciun angajat nu ar urma să primească efectiv un salariu mai mic. Pentru persoanele al căror venit rezultat din noua grilă este sub cel aflat în plată, proiectul introduce o diferență salarială tranzitorie.
Angajatul și-ar păstra temporar venitul nominal, însă viitoarele majorări ar fi utilizate pentru reducerea acestei diferențe. Astfel, unele persoane ar putea rămâne mai mulți ani cu aceeași sumă încasată lunar, fără o creștere efectivă.
Într-o perioadă cu inflație, înghețarea venitului poate însemna o scădere reală a puterii de cumpărare, chiar dacă suma trecută pe fluturașul de salariu nu este redusă.
Proiectul, suspendat de instanță
Curtea de Apel București a dispus pe 21 iulie 2026 suspendarea procedurii proiectului publicat de Ministerul Muncii pe 17 iulie. Măsura este valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului deschis de Federația SANITAS și poate fi atacată cu recurs.
Sindicaliștii acuză lipsa unui dialog social real și susțin că proiectul nu ar trebui să-și continue traseul în forma actuală. Prin urmare, sumele și coeficienții prezentați nu sunt definitivi și se pot modifica în urma negocierilor, a deciziilor instanțelor sau a procedurii legislative.
Cine ar putea primi cele mai mari majorări și ce sume riscă să piardă medicii și profesorii? Vezi toate calculele și diferențele salariale accesând linkul din primul comentariu!