„Consiliul Păcii”, structură fondată de președintele american Donald Trump cu scopul de a contribui la încheierea conflictului din Fâșia Gaza, analizează posibilitatea înființării unei „zone umanitare” în sudul teritoriului palestinian. Potrivit unui responsabil al consiliului, citat de France Presse, zona ar putea primi zeci de mii de palestinieni, după un proces prealabil de verificare.
La lansarea Consiliului Păcii a participat și președintele Nicușor Dan, România având statut de observator în cadrul acestei inițiative.
Zona umanitară ar putea fi creată în sudul Fâșiei Gaza
Potrivit responsabilului citat, această zonă ar putea deveni un „punct de plecare” pentru activarea Comitetului Național pentru Administrarea Gazei, cunoscut sub acronimul NCAG. Este vorba despre un organism format din tehnocrați palestinieni, care ar urma să gestioneze activitatea administrativă de zi cu zi în perioada de tranziție.
În prezent, NCAG are sediul în Egipt, iar accesul său pe teritoriul palestinian ar fi în continuare blocat de Israel, potrivit unor relatări din presa egipteană și palestiniană.
Comitetul ar urma să joace un rol important în aplicarea planului propus de Donald Trump, plan aprobat de ONU și destinat opririi conflictului din Gaza, declanșat după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.
Proiectul umanitar ar urma să fie implementat în apropierea orașului Rafah, în sudul Fâșiei Gaza. Securitatea zonei ar fi asigurată de Forța Internațională de Stabilizare, o structură aflată în curs de constituire sub autoritatea „Consiliului Păcii”.
Potrivit sursei citate, NCAG ar urma să se ocupe de verificarea civililor neînarmați, singurii care ar putea intra în această zonă. Procesul ar beneficia de sprijinul Forței Internaționale de Stabilizare.
Responsabilul a precizat, sub protecția anonimatului, că persoanele acceptate în zonă ar urma să poată intra și ieși liber. Totuși, ideea unor zone umanitare delimitate a generat deja rezerve în rândul organizațiilor umanitare, care atrag atenția asupra riscului ca astfel de spații să limiteze libertatea de mișcare a civililor.
Context complicat în Fâșia Gaza
Aplicarea planului de încetare a focului din octombrie 2025 se află de mai multe luni într-un impas. Israelul și gruparea palestiniană Hamas se acuză reciproc de încălcarea armistițiului, iar situația de pe teren rămâne extrem de fragilă.
Între timp, armata israeliană și-a extins controlul asupra teritoriului palestinian, ajungând să controleze aproximativ 60% din Fâșia Gaza.
Orașul Rafah, aflat la frontiera cu Egiptul, în extremitatea sudică a teritoriului, a fost în mare parte distrus și se află în continuare sub control israelian.
Forța Internațională de Stabilizare ar urma să administreze o zonă de securitate care să împiedice accesul persoanelor înarmate și al combatanților. Potrivit responsabilului citat de AFP, misiunea nu ar urma să fie gestionată de armata israeliană.
Acesta a susținut că armata israeliană nu va avea contact cu populația civilă și nu va avea un rol direct în separarea acestei zone de restul Fâșiei Gaza.
Conform planului propus de Trump, Forța Internațională de Stabilizare ar urma să se desfășoare treptat pe teritoriul palestinian, pe măsură ce armata israeliană se va retrage din anumite zone.
Ce state ar putea participa la misiune
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat, în octombrie 2025, că mai multe țări și-au exprimat disponibilitatea de a participa la această forță internațională.
Responsabilul citat a precizat că patru state s-au implicat deja în mod concret, iar Indonezia ar putea deveni, la rândul ei, parte a proiectului. În cazul în care aceasta nu se va alătura, alte țări ar putea contribui în perioada următoare.
La jumătatea lunii iunie, militari marocani au ajuns în Israel pentru a se alătura acestei structuri. Potrivit aceleiași surse, celelalte state implicate sunt Kosovo, Albania și Kazahstan.
Contingentele ar urma să fie desfășurate la o bază situată în apropiere de Kerem Shalom, punct de trecere aflat între Israel și Gaza. Amplasamentul este descris ca fiind aproape finalizat.
Responsabilul a mai declarat că bugetul actual este considerat suficient pentru etapa inițială a proiectului, dar se lucrează în paralel la atragerea de noi fonduri. Scopul este implementarea zonei umanitare și, ulterior, extinderea acesteia către alte sectoare din Fâșia Gaza.
Rămâne de văzut dacă planul va putea fi aplicat în condițiile actuale de securitate și dacă va obține sprijinul necesar din partea actorilor implicați. Proiectul ridică întrebări importante privind protecția civililor, rolul forțelor internaționale, relația cu autoritățile palestiniene și modul în care va fi gestionată tranziția administrativă în Gaza.