Roșiile au ajuns la dimensiunea normală, par sănătoase, dar refuză să se înroșească? Situația este frecventă în grădini, mai ales în perioadele cu temperaturi extreme. De cele mai multe ori, fructele nu și-au oprit definitiv dezvoltarea, ci procesul de coacere a fost încetinit de căldură, frig, fertilizare excesivă sau stresul suferit de plantă.
Roșiile au nevoie de timp pentru a ajunge de la formarea fructului la maturitate. În funcție de soi și de vreme, întregul proces poate dura între șase și opt săptămâni, iar fructele mari și soiurile târzii se coc mai lent decât tomatele cherry sau cele timpurii.
Căldura poate opri temporar colorarea
Una dintre cele mai frecvente cauze este temperatura prea ridicată. Intervalul favorabil maturării se situează aproximativ între 20 și 25°C. Atunci când valorile depășesc constant 29–30°C, formarea pigmenților care colorează roșiile încetinește sau se poate opri temporar.
Planta continuă să trăiască, iar fructele pot ajunge la dimensiunea normală, însă producerea licopenului și a altor pigmenți este afectată. Odată cu revenirea nopților mai răcoroase, roșiile își pot relua procesul de colorare fără să fie necesare tratamente speciale.
Nici frigul nu este favorabil. Roșiile ajunse la maturitatea fiziologică nu se coc normal atunci când temperaturile rămân peste aproximativ 27°C sau scad sub 13°C. Spre sfârșitul sezonului, nopțile reci pot prelungi considerabil timpul în care fructele rămân verzi.
Prea mult azot produce frunze, nu roșii coapte
O altă cauză este fertilizarea excesivă cu azot. Planta capătă un aspect viguros, dezvoltă multe frunze și tulpini, dar își consumă energia pentru creșterea vegetativă în loc să susțină maturarea fructelor.
Dacă plantele sunt foarte dese, cu frunziș abundent și puține roșii coapte, nu mai aplica îngrășăminte bogate în azot fără să verifici mai întâi solul. Gunoiul de grajd proaspăt și dozele suplimentare administrate „pentru a ajuta” pot agrava dezechilibrul. Excesul de azot, lumina insuficientă, aglomerarea plantelor și temperaturile ridicate sunt recunoscute drept posibile cauze ale coacerii lente.
Potasiul influențează coacerea uniformă
O cantitate insuficientă de potasiu disponibilă plantei poate favoriza coacerea neuniformă, zonele galbene sau verzi din jurul codiței și apariția unui țesut albicios și tare în interiorul fructului.
Problema nu înseamnă întotdeauna că solul nu conține potasiu. Temperaturile ridicate, rădăcinile afectate, excesul de apă și o încărcătură foarte mare de fructe pot împiedica planta să îl absoarbă eficient.
Nu adăuga îngrășăminte cu potasiu la întâmplare. Cea mai sigură soluție este o analiză a solului, urmată de folosirea unui produs destinat tomatelor, în doza indicată. Excesul de îngrășământ poate afecta rădăcinile și poate crea alte dezechilibre.
Udarea neregulată stresează plantele
Alternarea perioadelor de secetă cu udări foarte abundente poate provoca crăparea fructelor și poate influența calitatea coacerii. Roșiile au nevoie de umiditate relativ constantă, nu de cantități mici de apă administrate superficial în fiecare zi.
Udă direct la baza plantei și lasă apa să pătrundă în profunzime. Un strat de mulci din paie, iarbă bine uscată sau compost matur ajută la reducerea evaporării și menține mai stabilă temperatura solului.
Crăparea fructelor este asociată frecvent cu variațiile mari ale umidității, iar menținerea constantă a apei în sol reprezintă principala metodă de prevenire.
Nu îndepărta toate frunzele
Unii grădinari rup aproape toate frunzele din jurul ciorchinilor, crezând că fructele au nevoie de soare direct pentru a se înroși. Măsura poate avea efectul opus.
Frunzele produc energia necesară plantei și protejează roșiile de arsurile solare. Fructele expuse brusc la soarele puternic pot dezvolta pete decolorate, iar temperaturile ridicate de la suprafața lor pot împiedica formarea uniformă a culorii.
Se îndepărtează treptat numai frunzele bolnave, îngălbenite, cele care ating solul sau cele care împiedică grav circulația aerului. Copilirea trebuie făcută moderat, fără a lăsa planta complet descoperită.
Se pot coace roșiile după recoltare?
Roșiile care au ajuns la maturitate și au început să își schimbe ușor culoarea pot continua să se coacă după recoltare. Păstrează-le într-un loc uscat și aerisit, la temperatura camerei, fără expunere directă la soare.
Pentru accelerarea procesului, pot fi așezate într-o pungă de hârtie alături de un măr sau o banană coaptă. Aceste fructe eliberează etilenă, hormon vegetal implicat în maturarea tomatelor. Totuși, roșiile culese prea devreme, înainte de atingerea stadiului de maturitate, pot rămâne lipsite de gust și nu se vor coace la fel de bine.
Verifică-le zilnic și îndepărtează imediat fructele care prezintă pete moi, mucegai sau urme de putrezire. În cele mai multe cazuri, răbdarea, temperaturile mai moderate, udarea constantă și fertilizarea echilibrată sunt suficiente pentru ca roșiile sănătoase să înceapă din nou să se coloreze.
Ce temperatură blochează formarea culorii, de ce nu trebuie rupte toate frunzele și cum poți coace roșiile după recoltare? Citește toate explicațiile accesând linkul din primul comentariu!