### **Rugăciune de vineri – Cuvinte către Domnul Răstignit**
Doamne Iisuse Hristoase, Judecătorul meu, Fiul lui Dumnezeu Celui viu, Cel ce Te-ai pogorât din ceruri pentru mântuirea noastră și ai primit de bunăvoie Crucea, moartea și îngroparea, primește și smerita mea rugăciune din această zi sfântă de vineri, ziua în care lumea a tăcut și cerul s-a întunecat pentru păcatul omului.
Mă plec înaintea Ta cu inima frântă și mintea rușinată, căci fără număr sunt greșelile mele, Doamne, și fără margini fărădelegile sufletului meu. Nu le poate scrie condeiul, nu le poate rosti limba, nu le poate cuprinde mintea. Mă rușinez să le amintesc, dar nu pot să le uit, căci stau mereu înaintea mea ca niște umbre care apasă inima.
În această zi în care ai fost pus în mormânt cu trupul, iar cu sufletul Te-ai pogorât la iad, biruind întunericul și dăruind lumina Învierii celor ce Te așteptau, Te rog, Doamne, îngroapă și păcatele mele, și toate gândurile cele viclene și întinate care mă trag departe de Tine.
Curățește-mi inima mea cea împietrită, luminează-mi sufletul meu cel rănit, suie-mi mintea către cer, ca să pot simți din nou bucuria Ta. Dă-mi să cunosc pacea care vine din Tine, și nu cea amăgitoare a lumii.
Primește, Doamne, această rugăciune ca pe o tămâie curată, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, care Te-a purtat în pântece, Te-a legănat cu mâinile ei curate, și Te-a văzut răstignit pe Cruce, plângându-Te cu durere, dar și cu nădejdea Învierii. Maica Ta a fost cea dintâi martoră a tăcerii mormântului și a luminii cerești din dimineața Învierii.
Adu-Ți aminte, Doamne, de toți cei care se roagă Ție cu credință și lacrimi:
– dă-le celor bolnavi vindecare,
– celor întristați, mângâiere,
– celor pierduți, cale,
– celor înfricoșați, curaj,
– celor care au greșit, pocăință,
– celor care Te caută, întâlnire cu Tine.
Nu uita nici pe cei adormiți în nădejdea Învierii — rudele noastre, prietenii noștri, toți cei pe care i-am iubit și au plecat din lumea aceasta. Miluiește-i, Doamne, și așază-i întru lumina și odihna Ta.
Doamne, dă-mi lacrimi de pocăință. Dă-mi puterea să încep o viață nouă. Să nu mă mai întorc la cele vechi. Dă-mi voință și curăție, răbdare și blândețe, dragoste și milă. Să nu mai rănesc pe nimeni cu vorba sau cu fapta. Să nu mai judec, să nu mai osândesc, să nu mai urăsc, ci să iert, să îmbrățișez, să port pacea Ta mai departe.
Ajută-mă să Te port cu mine, nu doar în cuvinte, ci în toată ființa mea.
Închei această rugăciune cu nădejde, și nu cu deznădejde. Pentru că Tu ești Dumnezeu al milei și al îndurării, nu al pedepsei. Ești păstorul cel bun care caută oaia rătăcită. Sunt eu, Doamne, acea oaie. Caută-mă și astăzi. Ia-mă pe umerii Tăi și adu-mă iar în staulul Tău.
Ție slavă Îți înălțăm, împreună cu Tatăl cel fără de început și cu Duhul Tău cel Sfânt, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
—