Pe data de 16 august 2025, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă Brâncoveanu, cei patru fii ai săi – Constantin, Ștefan, Radu și Matei – și pe sfetnicul lor credincios, Ianache. Acești sfinți români sunt considerați simboluri ale credinței statornice și ale curajului în fața încercărilor grele ale istoriei.
Cine au fost Sfinții Martiri Brâncoveni
Constantin Brâncoveanu a domnit în Țara Românească între anii 1688 și 1714, timp în care a sprijinit educația, cultura și Biserica. Sub domnia sa a fost tipărită Biblia de la București (1688) – prima traducere completă în limba română, o lucrare de referință pentru dezvoltarea limbii și a spiritualității românești.
A înființat Academia Domnească de la Sf. Sava, un centru de învățătură deschis tinerilor din întreaga zonă a Balcanilor, și l-a sprijinit pe Antim Ivireanul în activitatea sa editorială. Sub coordonarea acestuia, s-au tipărit cărți în mai multe limbi: română, greacă, slavonă, georgiană și arabă.
Pe plan arhitectural, Brâncoveanu a rămas în istorie prin numeroasele biserici și mănăstiri pe care le-a ctitorit, dintre care amintim: Hurezi, Mogoșoaia, Potlogi, Brâncoveni și Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din București, unde se află astăzi moaștele sale.
Jertfa pentru credință – martiriul din 1714
În anul 1714, în urma refuzului de a renunța la credința creștină, Constantin Brâncoveanu, fiii săi și sfetnicul Ianache au fost arestați la ordinul sultanului Ahmed al III-lea. În ziua de 15 august, chiar de ziua sa de naștere, domnitorul a fost confruntat cu ultima alegere: credința sau viața.
Răspunsul său a devenit un reper pentru istoria spirituală a românilor:
„De legea creștină nu mă las, căci în ea m-am născut și am trăit, și în ea vreau să mor!”
Cuvintele adresate fiilor săi înaintea execuției reflectă aceeași hotărâre:
„Fiilor, fiți bărbați! Am pierdut tot ce aveam pe lumea asta. Nu ne-au mai rămas decât sufletele. Să le păstrăm curate înaintea Domnului.”
Rând pe rând, fiii săi au fost executați, urmați de Ianache și, la final, de domnitorul însuși, care a rostit: „Doamne, fie voia Ta!”
Ce s-a întâmplat cu trupurile lor
După execuție, trupurile lor au fost aruncate în apele Bosforului, dar au fost recuperate în secret de creștini și duse la o mănăstire din Halki. În anul 1720, soția lui Brâncoveanu, Doamna Maria (Marica), a reușit să aducă moaștele domnitorului în țară, fiind îngropate la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București.
Timp de aproape 200 de ani, mormântul a rămas anonim, marcat doar de o piatră cu simbolul țării și o candelă inscripționată. A fost identificat oficial în 1914, de istoricul Virgil Drăghiceanu, un moment considerat istoric de către Nicolae Iorga.