Președintele Nicușor Dan, care și-a întrerupt vizita oficială din Armenia pentru a reveni de urgență în țară, devine actorul-cheie în configurarea noului Executiv.
Demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură nu înseamnă plecarea imediată a miniștrilor. Cabinetul rămâne la Palatul Victoria în regim de interimat, cu atribuții limitate la administrarea treburilor curente.
În această perioadă, Executivul nu mai poate promova inițiative majore de politică publică, nu poate adopta ordonanțe și nu poate avansa proiecte legislative cu impact structural până la instalarea unui nou guvern.
Acest cadru are rolul de a evita un vid de putere și de a menține funcționarea zilnică a statului, însă cu prerogative restrânse. Deciziile luate în interimat sunt, în principal, tehnice și punctuale, iar măsurile cu miză politică sau bugetară amplă sunt amânate.
Următorul pas este convocarea partidelor parlamentare la consultări. Într-un Parlament fără o majoritate clară, discuțiile de la Cotroceni devin esențiale pentru conturarea unei formule de guvernare.
Fiecare delegație vine cu propria strategie, iar obiectivul negocierilor este formarea unei majorități funcționale.
După consultări, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Alegerea este una sensibilă și poate modifica raporturile dintre partide.
Fostul premier Ilie Bolojan nu poate fi nominalizat din nou, deoarece a fost demis prin moțiune de cenzură, interdicție stabilită printr-o decizie a Curții Constituționale.
Candidatul desemnat trebuie să construiască rapid o majoritate parlamentară. Acesta prezintă lista miniștrilor și programul de guvernare, apoi solicită votul de încredere al Parlamentului în termen de cel mult 10 zile.
Ședința este comună pentru Camera Deputaților și Senat, iar învestirea reușește dacă noul Cabinet obține votul a jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor.
Dacă votul este favorabil, miniștrii depun jurământul, iar noul guvern își intră imediat în atribuții. Astfel, deciziile majore amânate în perioada de interimat pot fi deblocate.
Dacă propunerea nu trece de Parlament, președintele poate desemna un alt candidat, iar ciclul de negocieri se reia.
Constituția prevede și o variantă de criză. Dacă, în 60 de zile de la prima solicitare a votului de încredere, Parlamentul respinge două propuneri de guvern, se poate ajunge la dizolvarea Legislativului și la organizarea de alegeri anticipate.
Totuși, un astfel de scenariu rămâne dificil în practică, deoarece majoritatea parlamentarilor evită să își riște mandatul înainte de termen, mai ales într-un climat politic instabil.
În aceste zile, calendarul este strâns, presiunea publică este ridicată, iar fiecare partid își calculează atent pașii.
Ritmul negocierilor și modul în care vor fi distribuite portofoliile vor arăta dacă România va avea rapid un guvern stabil sau dacă perioada de blocaj se va prelungi.