Surpriză de proporții la nivel european! Péter Magyar și Laura Codruța Kovesi…

Ungaria a făcut una dintre cele mai importante schimbări de direcție din ultimii ani în relația cu Uniunea Europeană. După 16 ani de guvernare Viktor Orbán și după refuzul repetat al fostului Executiv de la Budapesta de a participa la Parchetul European, noul Guvern condus de Péter Magyar a decis să ducă țara în această structură europeană.

Schimbarea nu mai este doar la nivelul unei promisiuni electorale.

Comisia Europeană a aprobat pe 10 iulie 2026 participarea Ungariei la Parchetul European, iar țara a devenit al 25-lea stat membru participant la începutul lunii august.

Este o schimbare radicală față de politica urmată de Viktor Orbán, care a pierdut alegerile din aprilie în fața partidului Tisza al lui Péter Magyar.

Péter Magyar nu mai este liderul opoziției

Aceasta este principala corecție necesară față de informațiile care continuă să circule în unele materiale.

Péter Magyar a intrat în campania electorală din 2026 drept principalul adversar al lui Viktor Orbán, însă alegerile din 12 aprilie au schimbat complet situația politică.

Tisza a câștigat scrutinul și a obținut o majoritate de două treimi în Parlament, punând capăt celor 16 ani consecutivi de guvernare Orbán. Péter Magyar a devenit ulterior prim-ministrul Ungariei.

Prin urmare, aderarea la Parchetul European este acum o decizie a noului Guvern maghiar, nu un proiect ipotetic al opoziției.

Cererea a ajuns personal la Ursula von der Leyen

Procesul a fost accelerat în luna mai.

Péter Magyar a mers la Bruxelles și, în cadrul întâlnirii cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a predat personal solicitarea oficială a Ungariei de aderare la Parchetul European.

În aceeași perioadă, Budapesta și Comisia Europeană au negociat și un amplu acord politic privind deblocarea a aproximativ 16,4 miliarde de euro din fonduri europene care fuseseră blocate în timpul fostului Guvern Orbán.

Trebuie însă făcută o diferențiere importantă: aderarea la EPPO nu a fost prezentată oficial drept una dintre condițiile juridice directe pentru deblocarea celor 16,4 miliarde de euro, chiar dacă cele două procese au făcut parte din ampla resetare a relațiilor dintre noul Guvern de la Budapesta și Bruxelles.

Ungaria a intrat oficial în Parchetul European

Pe 10 iulie, Comisia Europeană a adoptat Decizia UE 2026/1701, prin care a confirmat participarea Ungariei la cooperarea consolidată privind Parchetul European. Actul a devenit aplicabil la începutul lunii august.

Consiliul UE indică în prezent 25 de state participante, Ungaria fiind cel mai nou membru.

Danemarca și Irlanda rămân în afara structurii, având regimuri speciale în domeniul cooperării judiciare europene.

Ce va putea ancheta Parchetul European în Ungaria

Parchetul European nu este un parchet general care poate investiga orice presupusă faptă de corupție din Ungaria.

Competența sa privește infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene: fraude cu fonduri UE, fapte de corupție legate de banii europeni, spălare de bani asociată unor asemenea infracțiuni și fraude transfrontaliere grave privind TVA.

Un element deosebit de important este perioada care poate intra în atenția procurorilor.

Potrivit informațiilor comunicate după aprobarea aderării, autoritățile maghiare au solicitat ca EPPO să poată avea competență și pentru fapte comise începând din iunie 2021, momentul în care Parchetul European și-a început activitatea.

Asta înseamnă că intrarea Ungariei în EPPO nu se limitează neapărat la fraude care ar avea loc după schimbarea Guvernului.

Kövesi nu va conduce personal anchetele din Ungaria

Laura Codruța Kövesi este în continuare, în august 2026, procuror-șef european și conduce structura centrală a EPPO.

Anchetele concrete din Ungaria vor fi însă desfășurate de procurori europeni delegați care vor activa acolo, în cooperare cu poliția și celelalte autorități maghiare, dar independent în exercitarea atribuțiilor EPPO.

Ungaria trebuie să nominalizeze trei candidați pentru postul de procuror european al țării, iar Consiliul UE va desemna unul dintre aceștia după procedura de selecție. Budapesta trebuie, de asemenea, să asigure personalul și infrastructura necesare funcționării structurii.

Există și un detaliu important pentru lunile următoare: mandatul Laurei Codruța Kövesi în fruntea EPPO se încheie pe 30 octombrie 2026. Germanul Andrés Ritter a fost deja desemnat să preia funcția de procuror-șef european începând cu 1 noiembrie.

O ruptură majoră față de politica lui Viktor Orbán

Guvernele conduse de Viktor Orbán refuzaseră timp de ani aderarea la EPPO, invocând inclusiv argumente privind suveranitatea și sistemul constituțional maghiar.

După schimbarea puterii, Péter Magyar a transformat aderarea într-una dintre măsurile simbolice ale noii relații cu Bruxelles-ul.

Noua administrație încearcă în paralel să deblocheze fondurile europene, să întărească Autoritatea pentru Integritate și să modifice sistemul de achiziții publice și alte mecanisme asupra cărora instituțiile europene ridicaseră probleme în perioada Orbán.

Fidesz a trecut acum în opoziție

Și acest element trebuie actualizat.

Viktor Orbán și Fidesz nu mai reprezintă partidul aflat la guvernare. După înfrângerea din aprilie, Orbán a devenit liderul principalei forțe de opoziție și a lansat atacuri dure împotriva reformelor Guvernului Magyar, acuzând noua putere că depășește limitele democratice.

La rândul său, Guvernul Tisza susține că modificările sunt necesare pentru combaterea corupției și pentru reconstruirea statului de drept după perioada Orbán.

Ce urmează acum

Din punct de vedere juridic, pasul decisiv a fost deja făcut: Ungaria este al 25-lea stat participant la Parchetul European.

Următoarea etapă este transformarea aderării într-o prezență complet operațională în țară, prin desemnarea procurorului european, selectarea procurorilor europeni delegați și organizarea infrastructurii necesare.

Astfel, o promisiune care în timpul campaniei electorale părea una dintre cele mai mari rupturi posibile față de politica lui Viktor Orbán a devenit realitate la numai câteva luni după schimbarea puterii.

Iar miza poate fi uriașă: procurorii EPPO vor putea investiga fraude și fapte de corupție care afectează banii Uniunii Europene, inclusiv în legătură cu perioada anterioară schimbării Guvernului.

SCHIMBARE ISTORICĂ la Budapesta! Vezi în comentarii ce poate ancheta Parchetul European în Ungaria, până în ce an pot merge verificările și de ce decizia lui Péter Magyar reprezintă o ruptură majoră față de era Viktor Orbán.