UDMR nu va vota noua Lege a salarizării dacă proiectul va rămâne în forma actuală. Anunțul a fost făcut de deputatul Szabó Ödön, care susține că modificările propuse ar putea reduce veniturile unor angajați din Educație și Sănătate și ar genera o povară financiară uriașă pentru bugetul de stat.
Parlamentarul a declarat că poziția formațiunii este una fermă, chiar dacă adoptarea legii reprezintă un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În opinia sa, pierderea unor fonduri europene ar fi mai puțin periculoasă decât aprobarea unei legi care ar provoca nemulțumiri în sistemul public și ar obliga statul să găsească anual aproximativ două miliarde de euro.
Szabó Ödön susține că proiectul, în forma prezentată de Ministerul Muncii, nu oferă un echilibru clar pentru întregul sistem bugetar. Deputatul consideră că o eventuală creștere a veniturilor pentru anumite categorii nu justifică riscul reducerii salariilor în domenii considerate esențiale.
Potrivit reprezentantului UDMR, Educația și Sănătatea trebuie protejate, iar formațiunea nu poate susține o inițiativă care ar putea conduce la diminuarea veniturilor angajaților din aceste sectoare.
Deputatul a amintit că sistemul de învățământ a trecut deja prin mai multe schimbări importante. Printre acestea se numără creșterea normei didactice, majorarea numărului de elevi din clase și reorganizarea unor componente ale sistemului. În aceste condiții, o nouă măsură care ar afecta veniturile profesorilor ar fi considerată inacceptabilă.
„Dacă lucrurile nu evoluează și dacă proiectul rămâne în forma actuală, UDMR nu va vota această inițiativă legislativă”, a transmis Szabó Ödön.
Parlamentarul a subliniat că poziția formațiunii nu este negociabilă în actualele condiții. El a explicat că România trebuie să analizeze cu atenție dacă merită să adopte o lege care ar putea crea nemulțumiri generale și ar adăuga cheltuieli permanente de aproximativ două miliarde de euro anual.
UDMR solicită Guvernului să explice clar de unde vor proveni banii necesari pentru acoperirea noilor cheltuieli salariale. Potrivit deputatului, variantele posibile ar putea include creșterea taxelor sau reducerea investițiilor, două soluții care ar produce efecte asupra întregii populații.
Szabó Ödön a afirmat că formațiunea sa nu a primit încă un răspuns concret privind modul în care Executivul intenționează să finanțeze aceste creșteri. El a precizat că UDMR nu este dispus să susțină o reformă bazată pe incertitudine și pe asumarea unor riscuri bugetare majore.
Criticile deputatului s-au îndreptat și către Ministerul Muncii, pe care îl acuză că nu ar fi organizat consultări reale înainte de redactarea proiectului. Potrivit acestuia, ministerul a avut la dispoziție patru ani pentru a pregăti o inițiativă în acord cu propunerile instituțiilor implicate.
Szabó Ödön susține că actuala formă a Legii salarizării ar fi fost redactată fără consultarea Ministerului Sănătății. În opinia sa, Ministerul Muncii nu poate cunoaște în detaliu toate particularitățile și sensibilitățile sistemului bugetar fără participarea ministerelor de resort, a partenerilor sociali și a reprezentanților politici.
Pe 22 mai, PSD, PNL, USR și UDMR au semnat, sub coordonarea Administrației Prezidențiale, un acord prin care se angajau să adopte noua Lege a salarizării până la finalul sesiunii parlamentare.
UDMR a impus însă încă de atunci două condiții importante: reforma să nu afecteze țintele fiscale ale României, iar veniturile angajaților din sectorul public să nu scadă. Reprezentanții formațiunii consideră că proiectul actual nu respectă aceste condiții.
Între timp, procedura proiectului a fost suspendată de Curtea de Apel București, la solicitarea Federației SANITAS. Instanța a decis suspendarea procedurii Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice până la soluționarea definitivă a dosarului principal.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare. Federația SANITAS susține că proiectul nu poate fi transmis și dezbătut în Parlament în perioada în care procedura este suspendată.
Forma actualizată a legii fusese publicată pe site-ul Ministerului Muncii. Documentul prevede că drepturile salariale ale personalului bugetar vor fi exclusiv cele stabilite prin noua lege și că salariile aflate deja în plată nu vor putea fi mai mari decât nivelurile stabilite în viitoarea grilă.
De asemenea, proiectul limitează posibilitatea negocierii prin contracte colective sau individuale a unor salarii și beneficii care depășesc prevederile legii.
Opoziția fermă a UDMR complică și mai mult adoptarea proiectului, într-un moment în care legea este contestată de sindicate, suspendată temporar de instanță și criticată pentru impactul său asupra bugetului și asupra veniturilor din sectoarele publice esențiale.
De ce consideră UDMR că România ar trebui să renunțe chiar și la banii din PNRR și ce salarii ar putea fi afectate? Citește toate detaliile în linkul din primul comentariu.