Propunerea legislativă privind unirea României cu Republica Moldova a fost adoptată tacit de Camera Deputaților, după ce termenul prevăzut pentru dezbatere și vot final a fost depășit. Inițiativa, depusă în Parlament pe 14 aprilie 2026, urmează să ajungă la Senat, care este cameră decizională.
Proiectul privind unirea României cu Republica Moldova, adoptat tacit de Camera Deputaților
Anunțul a fost făcut în ședința de plen a Camerei Deputaților de președintele de ședință, Natalia Intotero. Aceasta a precizat că termenul pentru dezbaterea propunerii legislative a expirat, astfel că proiectul se consideră adoptat tacit.
„Propunere legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, Pl-x 305 din 2026, termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată”, a fost anunțul făcut în plen.
Adoptarea tacită nu înseamnă însă adoptarea finală a legii. Proiectul merge acum la Senat, care va avea ultimul cuvânt și va decide dacă inițiativa va fi aprobată sau respinsă.
Ce prevede inițiativa legislativă
Propunerea legislativă prevede ca Parlamentul României să își reafirme susținerea pentru posibilitatea modificării frontierelor pe cale pașnică și să decidă unirea României cu Republica Moldova.
De asemenea, proiectul propune ca Guvernul României să primească mandat pentru a începe imediat negocieri cu autoritățile de la Chișinău, în vederea realizării acestui obiectiv.
Potrivit textului inițiativei, după adoptarea legii și publicarea în Monitorul Oficial, ar urma să fie notificate mai multe instituții și organizații internaționale. Printre acestea se numără Guvernul Republicii Moldova, Statele Unite ale Americii, NATO, Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană.
Inițiatorii susțin că demersul ar deschide calea unor negocieri oficiale privind reunirea României cu Republica Moldova. În expunerea de motive sunt invocate argumente istorice, politice și identitare.
„Iniţiativa subsemnaţilor deschide cu adevărat calea negocierii pentru aducerea la trupul patriei mamă a unor teritorii smulse samavolnic de bolşevici din trupul ţării, cu concursul marilor puteri. Niciodată nu am fost la masa tratativelor, ci mereu am suportat deciziile altora”, se arată în document.
Cine a inițiat proiectul
Propunerea legislativă a fost inițiată de grupul parlamentar S.O.S. România. Autorii proiectului fac trimitere la momente istorice precum Unirea Principatelor din 1859 și Marea Unire din 1918, susținând că un proces similar ar putea fi urmat și în cazul Republicii Moldova.
Potrivit inițiatorilor, Parlamentul României ar trebui să decidă unirea cu Republica Moldova, iar ulterior Parlamentul de la Chișinău ar urma să adopte o decizie similară.
În expunerea de motive este invocată și Rezoluția Senatului american 148, adoptată la 28 iunie 1991, despre care inițiatorii susțin că ar susține ideea unirii. Aceștia afirmă, de asemenea, că ar exista sprijin politic și popular atât în România, cât și în Republica Moldova pentru un astfel de demers.
Declarații politice pe tema unirii
Tema unirii a revenit puternic în spațiul public în ultimele luni, pe fondul discuțiilor despre parcursul european al Republicii Moldova și despre apropierea tot mai mare dintre București și Chișinău.
În aprilie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu acordat publicației franceze Le Monde că unirea cu România ar putea permite o aderare mai rapidă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
„Acest lucru ne-ar permite să aderăm mai repede la UE și ne-ar putea ajuta”, a spus Maia Sandu, menționând și faptul că deține cetățenie română.
Totodată, șefa statului de la Chișinău a vorbit și despre alte scenarii de integrare europeană, inclusiv varianta ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană fără regiunea transnistreană, pe care a descris-o drept o soluție posibilă.
În luna mai, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că, dacă decizia ar depinde de votul său, ar susține unirea României cu Republica Moldova.
„Dacă ar depinde de votul meu, da. Cred că cel mai important lucru pentru Moldova este să-i fie deschise negocierile pentru intrarea în Uniunea Europeană”, a declarat acesta la DigiFM.
Ce arată sondajele
Potrivit unui sondaj INSCOP Research publicat luna trecută, aproximativ șapte din zece români ar vota în favoarea unirii dintre România și Republica Moldova, dacă ar fi organizat un referendum pe această temă.
Datele arată că 71,9% dintre respondenți ar vota „DA” la un referendum privind unirea, în timp ce 21,4% ar vota împotrivă. De asemenea, 2,1% dintre cei chestionați au spus că nu sunt hotărâți, 3,2% au declarat că nu ar merge la vot, iar 1,4% nu au oferit un răspuns.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a afirmat că ideea unirii a depășit zona nostalgiei istorice și a devenit un reper identitar tot mai puternic în societatea românească.
În Republica Moldova, un sondaj realizat în martie de compania Ates Research indica faptul că 44% dintre respondenți ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum. În diaspora, susținerea era mai ridicată, ajungând la 60,8%.
Potrivit concluziilor cercetării, în cazul unui referendum, opțiunea „Da” ar putea obține un scor estimat între 55% și 58%.
Ce urmează după adoptarea tacită
Adoptarea tacită de către Camera Deputaților nu reprezintă adoptarea definitivă a proiectului. Inițiativa va fi analizată de Senat, care este cameră decizională și care va stabili dacă propunerea legislativă va merge mai departe sau va fi respinsă.
Până la o decizie finală, proiectul rămâne un subiect sensibil, cu impact politic și diplomatic. Tema unirii României cu Republica Moldova continuă să genereze reacții puternice atât la București, cât și la Chișinău, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și tensiunile geopolitice din zonă.