Zece state europene au reintrodus controale la frontierele interne, iar spațiul Schengen traversează cea mai lungă perioadă de tensiune din istoria sa recentă. Acordul care a garantat timp de decenii libera circulație fără pașaport între 29 de țări este pus sub presiune de măsuri care, deși trebuiau să fie temporare, au ajuns să fie prelungite succesiv, în unele cazuri de ani întregi. Astăzi, toate aceste state verifică documente la frontiere care, în mod normal, ar trebui să fie deschise. Germania a mers cel mai departe și a prelungit până în septembrie 2026 controalele la toate cele nouă frontiere terestre, motivând decizia prin migrația ilegală, traficul de persoane și instabilitatea geopolitică provocată de războiul din Ucraina și de conflictul din Orientul Mijlociu.
Codul Frontierelor Schengen permite reintroducerea controalelor doar în situații excepționale, ca măsură de ultimă instanță, pentru perioade limitate și proporțional cu amenințarea. În realitate, în 2026, unele dintre aceste măsuri „provizorii” sunt active aproape fără întrerupere încă din 2015, când criza refugiaților a pus pentru prima dată sub semnul întrebării funcționarea spațiului fără frontiere. Pentru milioane de români care trăiesc, lucrează sau călătoresc prin Europa, efectele sunt directe: timpul petrecut la granițe crește, actele de identitate trebuie avute mereu la îndemână, iar o călătorie simplă între două state vecine poate deveni obositoare, mai ales în weekenduri, în perioadele de sărbători sau în orele aglomerate.
Fiecare țară a ales propriile zone și propriile motive pentru controale. Austria verifică frontierele terestre cu Cehia, Slovacia, Ungaria și Slovenia până la 15 iunie 2026, invocând presiunea migrației pe ruta Balcanilor de Vest și suprasolicitarea sistemului de azil.
Franța a extins controalele la toate frontierele interne, terestre, maritime și aeriene, cu Belgia, Germania, Luxemburg, Spania, Italia și Elveția până la 30 aprilie 2026, justificând măsura prin amenințarea teroristă și rețelele de criminalitate organizată implicate în migrația ilegală.
Olanda controlează frontierele terestre cu Germania și Belgia, dar și frontierele aeriene interne Schengen, până la 8 iunie 2026. Norvegia a introdus verificări în toate porturile care au legături de feribot, motivând decizia prin riscul de sabotaj asupra infrastructurii energetice, în contextul războiului din Ucraina.
Polonia menține, la rândul său, controale la granița cu Germania și Lituania, invocând presiunea migratorie venită dinspre Belarus. În practică, aceste măsuri nu înseamnă închiderea frontierelor, ci obligativitatea prezentării unui act de identitate valabil și posibilitatea unor verificări aleatorii în Sistemul de Informații Schengen, unde pot apărea alerte privind interdicții de intrare, probleme de viză sau alte semnalări.
Schimbarea de direcție a Germaniei este una simbolică. Dacă în 2015 cancelarul Angela Merkel promova deschiderea față de refugiați, noul guvern condus de Friedrich Merz a adoptat o linie mult mai dură în privința migrației. Specialiștii avertizează că această tendință de reintroducere a controalelor interne riscă să afecteze unul dintre principiile de bază ale proiectului european, libera circulație, și să slăbească încrederea în regulile comunitare. În mai multe state, aceste controale sunt menținute sub diferite forme încă din 2015.
Modificările aduse în iulie 2024 Codului Frontierelor Schengen au încercat să clarifice regulile și să ofere statelor membre mai multă flexibilitate în fața crizelor de securitate, însă au creat și cadrul prin care astfel de măsuri pot fi prelungite mai ușor. Tot mai mulți observatori se întreabă acum dacă Europa mai are voința politică de a reveni la un spațiu cu adevărat liber de frontiere sau dacă, fără un anunț oficial, Schengen a intrat deja într-o nouă etapă.