AUR reacționează după doborârea dronei în Buzău: „Cum a ajuns atât de adânc în România?”

AUR solicită explicații din partea Guvernului și a Ministerului Apărării Naționale după incidentul în care o dronă care a pătruns în spațiul aerian al României a fost doborâtă în apropierea localității Padina, din județul Buzău.

Formațiunea politică apreciază intervenția militarilor români și susține că operațiunea de neutralizare a țintei a fost executată cu profesionalism. În același timp, reprezentanții partidului ridică semne de întrebare cu privire la faptul că drona a reușit să înainteze atât de mult pe teritoriul național înainte de a fi doborâtă.

Potrivit informațiilor prezentate, între detectarea inițială a aparatului de zbor și neutralizarea acestuia au trecut 83 de minute.

AUR laudă intervenția militarilor români

În comunicatul transmis după incident, AUR precizează că nu contestă modul în care au acționat Forțele Aeriene Române.

Partidul susține că piloții și personalul militar și-au îndeplinit misiunea, iar ținta a fost angajată într-o zonă în care nu existau locuințe, astfel încât să fie evitate eventuale victime sau pagube.

„Doborârea dronei care a pătruns în spațiul aerian național reprezintă o acțiune executată cu profesionalism de către piloții și personalul Forțelor Aeriene Române. Militarii și-au îndeplinit misiunea, au angajat ținta într-o zonă nelocuită și au evitat producerea unor victime sau pagube la sol”, a transmis AUR.

Drona ar fi fost detectată la est de Sulina

Potrivit datelor comunicate de Ministerul Apărării Naționale și prezentate în material, drona a fost detectată vineri, 24 iulie, la ora 09:39.

În acel moment, aparatul de zbor s-ar fi aflat la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina.

Ulterior, drona a pătruns în spațiul aerian al României și a continuat să se deplaseze spre interiorul țării.

Traseul indicat de autorități ar fi fost Sulina–Brăila–Fetești–Buzău.

Două Eurofighter Typhoon au fost ridicate de la sol

Pentru monitorizarea și interceptarea dronei au fost mobilizate inițial două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene.

Acestea erau staționate la Baza Mihail Kogălniceanu și au decolat, potrivit cronologiei prezentate, la ora 09:48.

Misiunea lor a fost aceea de a supraveghea și intercepta aparatul care pătrunsese în spațiul aerian național.

Ulterior, autoritățile au decis mobilizarea și a două avioane F-16 aparținând Forțelor Aeriene Române.

F-16 românești au decolat de la Fetești

Cele două aeronave F-16 românești au fost ridicate de la sol de la Baza Fetești la ora 10:56.

Astfel, în misiunea de interceptare au fost implicate, potrivit datelor prezentate, patru avioane de luptă: două Eurofighter Typhoon și două F-16.

În același timp, populația din județele Tulcea și Brăila a fost avertizată prin mesaje RO-Alert.

Autoritățile au continuat monitorizarea traseului dronei în timp ce aeronavele militare încercau să o intercepteze.

Drona a fost doborâtă în apropiere de Padina

La ora 11:02, unul dintre avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române ar fi lansat o rachetă aer-aer asupra țintei.

Drona a fost neutralizată deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina, județul Buzău.

Operațiunea nu s-ar fi soldat cu victime sau pagube la sol.

Pentru AUR, modul în care a fost executată faza finală a misiunii demonstrează profesionalismul militarilor implicați.

83 de minute între detectare și neutralizare

Principala întrebare ridicată de formațiunea politică se referă însă la intervalul dintre momentul detectării dronei și cel al doborârii sale.

Potrivit cronologiei prezentate, au trecut 83 de minute.

„Între detectarea inițială și neutralizare au trecut 83 de minute, timp în care drona a pătruns adânc în interiorul teritoriului național”, susține AUR.

Partidul solicită autorităților să explice de ce aparatul nu a fost neutralizat într-o zonă mai apropiată de frontieră.

„Cum a ajuns atât de adânc pe teritoriul României?”

AUR consideră că traseul parcurs de dronă ridică întrebări privind capacitatea actuală de apărare împotriva unor asemenea amenințări.

Formațiunea susține că, deși intervenția piloților a fost una reușită, trebuie analizat modul în care funcționează întregul sistem de detectare și neutralizare.

În special, partidul dorește să afle de ce drona a putut traversa mai multe zone ale țării înainte ca decizia de doborâre să fie pusă în aplicare.

AUR întreabă de ce nu au fost utilizate sisteme antidronă de la sol

O altă întrebare ridicată de reprezentanții partidului privește posibilitatea folosirii unor sisteme terestre pentru neutralizarea unor astfel de aparate.

AUR susține că dronele ar putea fi combătute prin mijloace cu rază scurtă de acțiune și costuri mai reduse decât utilizarea avioanelor de luptă și a rachetelor aer-aer.

Formațiunea solicită explicații privind capacitățile de apărare existente în apropierea frontierei de est.

Patru avioane de luptă pentru interceptarea unei drone

AUR atrage atenția și asupra resurselor mobilizate pentru această operațiune.

Conform informațiilor prezentate, două aeronave Eurofighter Typhoon și două avioane F-16 au fost implicate în misiune.

În final, una dintre aeronavele românești a folosit o rachetă aer-aer pentru neutralizarea țintei.

Tipul rachetei utilizate nu fusese anunțat public la momentul comunicatului invocat de AUR.

Partidul solicită informații despre tipul dronei

Formațiunea cere Ministerului Apărării să ofere mai multe detalii tehnice despre incident.

Printre informațiile solicitate se numără tipul dronei care a intrat în spațiul aerian al României și caracteristicile acesteia.

De asemenea, AUR cere să fie făcut public tipul rachetei utilizate pentru doborârea aparatului.

Partidul consideră că aceste informații sunt relevante pentru evaluarea modului în care România răspunde unor asemenea amenințări.

Se cere cronologia completă a operațiunii

AUR solicită Guvernului și Ministerului Apărării Naționale să prezinte cronologia completă a evenimentelor.

Formațiunea dorește inclusiv explicații privind lanțul de comandă și momentele în care au fost luate deciziile importante.

Întrebările vizează perioada dintre detectarea inițială și autorizarea acțiunii de neutralizare.

AUR vrea să afle și de ce drona nu ar fi putut fi interceptată mai devreme.

AUR cere un sistem de apărare antidronă pe mai multe niveluri

Dincolo de explicațiile referitoare la incident, partidul solicită dezvoltarea unor capacități suplimentare pentru combaterea dronelor.

Printre soluțiile menționate se numără senzori capabili să detecteze ținte care zboară la altitudine joasă, sisteme de război electronic și bruiaj, interceptori antidronă și sisteme de armament cu rază scurtă de acțiune.

Formațiunea vorbește și despre folosirea tunurilor cu muniție programabilă și a rachetelor specializate pentru asemenea amenințări.

Protecție suplimentară pentru frontiera de est

În opinia AUR, un astfel de sistem ar trebui construit în primul rând de-a lungul frontierei estice a României.

O altă prioritate ar trebui să fie protejarea infrastructurii critice.

Partidul consideră că toate sistemele de detectare și interceptare trebuie integrate astfel încât timpul dintre identificarea unei amenințări și neutralizarea sa să fie cât mai redus.

Aceste solicitări reprezintă poziția politică exprimată de AUR în urma incidentului.

AUR pune responsabilitatea înzestrării pe decidenții politici

Formațiunea face o distincție clară între modul în care au acționat militarii și deciziile privind dotarea sistemului național de apărare.

Potrivit partidului, piloții și personalul militar și-au îndeplinit misiunea.

Criticile sale se îndreaptă către autoritățile politice și către ritmul în care au fost dezvoltate capacitățile de apărare antidronă.

„Militarii români și-au făcut datoria. Puterea politică trebuie să explice de ce, după mai mult de patru ani de război la frontieră, România este încă obligată să folosească avioane de vânătoare și rachete costisitoare pentru a neutraliza drone pe care ar fi trebuit să le combată rapid, eficient și mult mai aproape de graniță”, se arată în comunicatul AUR.

Formațiunea cere răspunsuri oficiale

În urma incidentului, AUR solicită autorităților să ofere public mai multe explicații.

Printre întrebările partidului se află momentul în care drona a fost considerată o amenințare, deciziile luate în cele 83 de minute și motivele pentru care aparatul a ajuns până în județul Buzău.

De asemenea, formațiunea dorește clarificări privind echipamentele aflate în prezent la dispoziția armatei pentru neutralizarea dronelor.

AUR consideră că doborârea dronei în apropierea localității Padina, județul Buzău, a demonstrat profesionalismul Forțelor Aeriene Române, dar cere explicații pentru cele 83 de minute scurse între detectarea și neutralizarea aparatului. Formațiunea solicită Guvernului și Ministerului Apărării cronologia completă a operațiunii, informații despre tipul dronei și al rachetei utilizate și explicații privind motivul pentru care ținta nu a fost neutralizată mai aproape de frontieră.