Gulia, leguma care te scapă de multe boli. Cum trebuie consumată

Gulia este una dintre legumele care ajung mai rar în centrul atenției, deși poate fi consumată în numeroase moduri și se integrează foarte ușor în alimentația de zi cu zi. Crocantă, cu un gust plăcut și potrivită atât pentru preparate crude, cât și gătite, aceasta este apreciată și pentru conținutul său de fibre, vitamine și minerale.

Nutriționistul Luminița Cătana a vorbit despre proprietățile guliei și despre motivele pentru care această legumă poate reprezenta o alegere interesantă într-o alimentație diversificată.

Gulia face parte din familia verzei

Cunoscută sub denumirea latină „Brassica oleracea”, gulia aparține familiei cruciferelor, alături de varză, broccoli sau conopidă.

Partea îngroșată și rotundă a plantei se dezvoltă deasupra solului și este cea mai frecvent consumată, însă și frunzele pot fi folosite în alimentație.

„Este un alt dar al primăverii în bucătăriile noastre. Cu numele latin «Brassica oleracea», este o rădăcinoasă care se dezvoltă la suprafața solului. Face parte din familia verzei, fiind plantă cruciferă. Se consumă bulbul, dar și frunzele, care au un gust plăcut”, explică nutriționistul Luminița Cătana.

Specialistul amintește că denumirea folosită în limba germană face trimitere tocmai la asemănarea sa cu varza și napul.

Poate fi consumată chiar și crudă

Unul dintre marile avantaje ale guliei este faptul că nu necesită neapărat preparare termică.

După îndepărtarea cojii, poate fi tăiată în bastonașe sau felii și consumată simplu.

„Poate fi folosită într-o largă varietate de rețete, deosebit de gustoase. Simplu de gătit, este delicioasă și crudă”, spune specialistul.

Textura crocantă o face potrivită pentru salate, garnituri sau gustări.

1. Fibrele pot susține digestia

Unul dintre principalele argumente pentru introducerea guliei în alimentație îl reprezintă conținutul de fibre.

Potrivit nutriționistului, gulia conține atât fibre solubile, cât și insolubile.

Acestea sunt importante pentru funcționarea normală a sistemului digestiv și pentru menținerea unui tranzit intestinal regulat.

Fibrele alimentare contribuie, de asemenea, la senzația de sațietate și la susținerea florei intestinale.

Poate fi o alegere bună într-o dietă echilibrată

Gulia este apreciată și pentru faptul că oferă sațietate fără să fie un aliment foarte caloric.

Din acest motiv, poate fi inclusă cu ușurință în mesele persoanelor care încearcă să își controleze aportul caloric.

Consumată alături de alte legume și de surse adecvate de proteine, poate contribui la construirea unor mese consistente și diversificate.

Textura sa crocantă o transformă și într-o alternativă interesantă pentru gustările dintre mese.

2. Este asociată cu susținerea sănătății cardiovasculare

Gulia conține compuși specifici legumelor crucifere, printre care glucozinolații și izotiocianații.

Nutriționistul menționează acești compuși atunci când vorbește despre beneficiile potențiale ale consumului regulat de gulie în cadrul unei alimentații echilibrate.

Legumele crucifere sunt frecvent incluse în recomandările pentru o dietă variată, alături de alte legume și fructe.

3. Vitamina C și vitamina B6, importante pentru organism

Gulia reprezintă și o sursă de vitamina C și vitamina B6.

Vitamina C contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar și are rol antioxidant.

Vitamina B6 este implicată în numeroase procese metabolice ale organismului.

Consumul de legume variate este una dintre metodele prin care aceste vitamine pot fi obținute din alimentație.

4. Puține calorii și o cantitate bună de nutrienți

Pentru persoanele care urmăresc să își mențină greutatea sau să își organizeze mai atent alimentația, gulia poate reprezenta o alegere simplă.

Este o legumă care poate oferi volum unei mese, fără un aport caloric foarte ridicat.

În plus, fibrele pot contribui la menținerea senzației de sațietate pentru o perioadă mai lungă.

Tocmai această combinație o face ușor de introdus în salate și garnituri.

5. Conține minerale importante

În compoziția guliei se regăsesc și diferite minerale necesare organismului.

Nutriționistul amintește printre acestea potasiul, calciul și fierul.

O alimentație variată, care include legume alături de alte grupe de alimente, contribuie la asigurarea aportului zilnic de micronutrienți.

Gulia nu trebuie privită ca un tratament pentru anemie sau alte afecțiuni, ci ca parte a unei alimentații echilibrate.

6. Calciul și potasiul au roluri importante în organism

Calciul este cunoscut în special pentru rolul său în menținerea sănătății sistemului osos și a dinților.

Potasiul este, la rândul său, implicat în funcționarea normală a musculaturii și în numeroase procese ale organismului.

Gulia poate contribui la aportul acestor minerale atunci când este consumată într-un regim alimentar diversificat.

7. Gulia conține și compuși cu rol antioxidant

Un alt aspect evidențiat este prezența antioxidanților.

Aceștia contribuie la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.

Legumele crucifere sunt cunoscute pentru varietatea de compuși vegetali pe care îi conțin, motiv pentru care pot ocupa un loc important într-o alimentație bazată pe diversitate.

Poți folosi și frunzele

Mulți oameni consumă doar partea rotundă a guliei și aruncă frunzele.

Acestea pot fi însă utilizate în bucătărie dacă sunt proaspete și bine spălate.

Pot fi introduse în supe, preparate cu legume sau alte rețete asemănătoare celor în care sunt folosite verdețurile.

Astfel, aproape întreaga plantă poate fi valorificată.

Cum poți consuma gulia crudă

Cea mai simplă variantă este să o cureți, să o tai și să o consumi imediat.

Poate fi combinată într-o salată cu morcov, varză, măr sau alte legume.

Datorită texturii crocante, poate fi folosită și în locul altor legume servite alături de diferite sosuri sau creme.

„Cu textura crocantă este ușor de combinat cu alte legume. Consumată crudă se poate integra foarte bine într-o salată”, explică Luminița Cătana.

Poate fi adăugată și în smoothie-uri

Pentru cei care preferă băuturile pe bază de fructe și legume, specialistul menționează și posibilitatea introducerii guliei în smoothie-uri.

Gustul său permite combinarea cu diferite ingrediente.

Cantitatea poate fi adaptată în funcție de preferințele fiecăruia.

Supele de gulie, o altă variantă simplă

Gulia poate fi și gătită.

Supele sau ciorbele reprezintă una dintre cele mai accesibile variante.

Poate fi combinată cu morcov, țelină, ceapă, cartof sau alte legume pentru obținerea unui preparat aromat.

Prin gătire, textura devine mai moale, iar gustul mai delicat.

Guliile umplute, un preparat tradițional și gustos

O altă variantă menționată de nutriționist este gulia umplută.

Interiorul poate fi scobit, iar leguma poate fi umplută cu diferite combinații, în funcție de preferințe.

Poate fi pregătită cu legume, orez, carne sau alte ingrediente și apoi gătită până când devine fragedă.

Este o metodă simplă prin care gulia poate deveni fel principal, nu doar garnitură.

Există și situații în care trebuie consumată cu precauție

Nutriționistul atrage atenția că gulia nu trebuie consumată în cantități foarte mari de toate persoanele, indiferent de starea de sănătate.

„Se recomandă a fi consumată cu precauție în litiaza biliară, renală și moderat în afecțiuni tiroidiene”, spune Luminița Cătana.

În cazul persoanelor care au afecțiuni diagnosticate sau urmează un regim alimentar special, recomandările medicului rămân cele mai importante.

O legumă simplă care poate fi folosită în multe rețete

Gulia nu necesită metode complicate de preparare și poate fi adaptată ușor gusturilor fiecărei familii.

Poate fi consumată crudă pentru textura sa crocantă, gătită în supe sau folosită în rețete de gulii umplute.

Tocmai această versatilitate o face o legumă ușor de păstrat în bucătărie și de introdus în meniul obișnuit.

„Este o legumă delicată și robustă în același timp, bine de avut acasă”, concluzionează nutriționistul Luminița Cătana.

Gulia este o legumă crocantă și versatilă, care oferă fibre, vitamina C, vitamina B6 și diferite minerale. Poate fi consumată crudă, în salate, supe sau preparată umplută, iar specialistul în nutriție Luminița Cătana o recomandă ca parte a unei alimentații diversificate, cu precauțiile necesare în cazul anumitor afecțiuni.