Category: Utile

Atitudinea fermă a Mirabelei, una rar întâlnită într-o perioadă în care copiii ajung tot mai devreme în contact cu telefoanele, tabletele și televizorul, a deschis o discuție amplă despre limitele sănătoase pe care părinții le pot impune în era digitală.

Deși preferă, de regulă, discreția, Mirabela a vorbit despre câteva reguli clare stabilite în propria familie încă din primii ani ai copiilor. Ea și Nicușor Dan, care se cunosc din perioada studenției, au format între timp o familie cu doi copii, Aheea și Antim, iar principiile după care au ales să-i crească au fost, cel puțin pentru standardele actuale, destul de stricte.

Una dintre cele mai importante decizii a fost eliminarea televizorului din casă în primii ani de viață ai copiilor. În momentul în care a venit pe lume primul copil, televizorul a fost pur și simplu scos din peisaj, pentru ca cei mici să nu fie expuși la ecrane încă de la vârste fragede. Ideea a fost ca aparatul să nu devină nici fundal permanent în casă, nici soluție comodă pentru momentele în care copilul are nevoie de atenție.

Regula nu s-a limitat doar la televizor. În primii ani, copiii nu au avut acces nici la desene animate, nici la telefoane sau alte dispozitive. Expunerea la ecrane a fost evitată până în jurul vârstei de 3–4 ani, iar chiar și după aceea, accesul a rămas extrem de rar și doar sub supravegherea adulților.

Mirabela își justifică această alegere prin preocuparea pentru dezvoltarea emoțională și cognitivă a copiilor. Ea consideră că expunerea timpurie la ecrane poate influența felul în care cei mici se raportează la atenție, comunicare, răbdare și interacțiune reală. Într-o lume în care mulți copii ajung să folosească telefonul înainte de a vorbi corect, o asemenea decizie poate părea radicală pentru unii părinți, dar necesară pentru alții.

Cea mai discutată regulă rămâne însă cea legată de telefonul mobil. Mirabela spune că, în familia lor, copilul nu primește telefon până la vârsta de 14 ani. Este o limită clară, pe care nu intenționează să o schimbe doar pentru că alți copii din jur au deja propriile dispozitive.

Presiunea de grup nu este, în opinia ei, un argument suficient. Faptul că „toți ceilalți o fac” nu înseamnă automat că aceeași regulă trebuie aplicată în fiecare familie. Mirabela transmite astfel un mesaj simplu, dar puternic: părinții nu trebuie să-și construiască deciziile doar în funcție de ce se întâmplă în jur, ci în funcție de ceea ce consideră cu adevărat potrivit pentru copilul lor.

Această poziție pune sub semnul întrebării una dintre cele mai frecvente justificări întâlnite în familii: aceea că un copil trebuie să primească telefon doar pentru că restul colegilor au deja unul. Pentru Mirabela, majoritatea nu reprezintă neapărat un model corect, iar popularitatea unei alegeri nu o transformă automat într-o decizie benefică.

Subiectul a ajuns să fie discutat și în contexte internaționale. Mirabela a abordat tema inclusiv cu Brigitte Macron, în cadrul unui eveniment la Casa Albă, unde a constatat că și în Franța există preocupări serioase legate de expunerea copiilor la tehnologie. Dincolo de diferențele dintre societăți, problema rămâne aceeași: cum pot fi protejați copiii fără a-i izola complet de realitatea digitală în care trăiesc.

În viziunea ei, tehnologia nu trebuie tratată ca un dușman, dar nici lăsată fără control. Nu este vorba despre respingerea completă a lumii digitale, ci despre introducerea ei treptată, cu reguli clare, cu supraveghere și cu explicații adaptate vârstei copilului.

Pentru unii părinți, această abordare reprezintă un exemplu de disciplină, consecvență și responsabilitate. Pentru alții, pare greu de aplicat într-o societate în care telefonul a devenit nu doar instrument de divertisment, ci și mijloc de comunicare, siguranță și integrare socială.

Reacțiile rămân împărțite. Unii consideră că regulile sunt prea dure și greu de susținut pe termen lung, mai ales când copiii intră în colectivitate și încep să compare ceea ce au cu ceea ce primesc colegii lor. Alții văd în această strategie o formă sănătoasă de protecție, într-un moment în care mulți adulți recunosc că tehnologia a devenit greu de controlat chiar și pentru ei.

Cert este că declarațiile Mirabelei au readus în atenție o întrebare esențială pentru mulți părinți: când este, de fapt, momentul potrivit pentru primul telefon și cât de devreme ar trebui un copil să fie lăsat în fața ecranelor? Între libertate, protecție, presiune socială și responsabilitate, fiecare familie ajunge să-și construiască propriul răspuns.

Decizia a fost anunțată în cadrul unei conferințe de presă organizate luni, 18 mai 2026, după valul de reacții apărut în spațiul public în urma votului acordat de juriul Republicii Moldova la Eurovision.

Conducătorul instituției a declarat că își asumă public responsabilitatea pentru situația creată, chiar dacă a subliniat că nu a intervenit în activitatea membrilor juriului, nu le-a transmis indicații și nu a influențat în niciun fel opțiunile acestora. Totuși, acesta a admis că rezultatul final a fost unul „neobișnuit” și „grav”, mai ales prin prisma sensibilităților istorice, culturale și emoționale pe care Republica Moldova le are în raport cu România și Ucraina.

Vlad Țurcanu a explicat că, în acest context, gestul său nu trebuie privit doar ca o demisie administrativă, ci ca un semnal de responsabilitate publică. El a insistat asupra faptului că relația de fraternitate dintre Chișinău și București rămâne una profundă, iar respectul și recunoștința față de Ucraina, țară care continuă să treacă printr-un sacrificiu uriaș, nu pot fi puse sub semnul întrebării de un simplu punctaj acordat într-un concurs muzical.

„Atitudinea noastră față de Ucraina nu este de zero puncte, iar sentimentul nostru pentru România nu poate fi decât unul de dragoste”, a transmis Vlad Țurcanu în fața presei.

Potrivit acestuia, după reacțiile apărute, a devenit tot mai greu ca opinia publică să separe decizia tehnică a juriului de mesajul simbolic perceput în societate. Din acest motiv, demisia a fost considerată o soluție necesară pentru a proteja credibilitatea instituției și pentru a evita transformarea situației într-un conflict de imagine între state apropiate, legate prin valori comune, istorie, limbă și afinități culturale.

Juriul național al Republicii Moldova a fost alcătuit din șapte membri: Andrei Zapșa, director general adjunct pentru dezvoltare la Teleradio Moldova, interpreții Pavel Orlov și Cătălina Solomac, ambii finaliști ai etapei naționale Eurovision 2026, dirijorul Ilona Stepan, realizatoarea Victoria Cușnir, Stanislav Goncear și Corina Caireac. Faptul că printre membrii juriului s-au aflat și foști concurenți ai selecției interne a generat discuții privind oportunitatea acestei componențe, însă organizatorii au precizat că procedurile oficiale au fost respectate.

Punctajul acordat de juriul Republicii Moldova a fost cel care a declanșat întreaga controversă. Polonia a primit 12 puncte, Israel 10 puncte, Grecia 8 puncte, Bulgaria 7 puncte, Norvegia 6 puncte, Cehia 5 puncte, Australia 4 puncte, România 3 puncte, Franța 2 puncte, iar Italia 1 punct. Ucraina nu a primit niciun punct, lucru care a stârnit nemulțumiri puternice și a alimentat numeroase reacții critice.

În declarațiile sale, Vlad Țurcanu a precizat că procesul de jurizare a urmat pașii tehnici obișnuiți, însă rezultatul final a provocat o reacție care a depășit cadrul strict al competiției. Fostul director general a vorbit despre nevoia de prudență, respect și responsabilitate instituțională, mai ales atunci când deciziile culturale sau artistice pot avea ecouri diplomatice și emoționale.

Prin demisia sa, acesta a încercat să transmită că valorile parteneriatului cu România și sprijinul moral față de Ucraina rămân neschimbate, indiferent de votul exprimat de un juriu într-o finală Eurovision.

Distribuirea completă a punctelor oferite de juriul Republicii Moldova a fost: 12 puncte pentru Polonia, 10 puncte pentru Israel, 8 puncte pentru Grecia, 7 puncte pentru Bulgaria, 6 puncte pentru Norvegia, 5 puncte pentru Cehia, 4 puncte pentru Australia, 3 puncte pentru România, 2 puncte pentru Franța și 1 punct pentru Italia.

Dezechilibrul dintre votul juriului și preferințele telespectatorilor a provocat reacții puternice pe rețelele sociale și în presa din România și Republica Moldova.

În acest context, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj ferm, subliniind că relația dintre București și Chișinău nu trebuie afectată de un concurs muzical sau de disputele apărute în jurul votului.

Mesajul Maiei Sandu despre relația cu România

Aflată la Parlamentul European de la Strasbourg, Maia Sandu a fost întrebată de jurnaliști dacă tensiunile apărute după Eurovision pot influența relațiile dintre România și Republica Moldova. Răspunsul său a fost clar.

„Eu cred că nu trebuie să permitem ca ceva sau cineva să deterioreze relațiile dintre țările noastre.”

Lidera de la Chișinău a subliniat că cel mai important semnal a venit din partea cetățenilor. Publicul din Republica Moldova a oferit cea mai mare apreciere reprezentantei României, lucru pe care Maia Sandu l-a prezentat ca pe o dovadă a apropierii dintre cele două societăți.

„Este important că poporul Republicii Moldova a dat cea mai mare apreciere muzicienilor din România.”

Maia Sandu i-a felicitat atât pe Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României, cât și pe Vlad Sabajuc, cunoscut pe scenă drept Satoshi, reprezentantul Republicii Moldova. Ea a insistat asupra ideii că o competiție artistică trebuie să rămână un spațiu al respectului și al fair-play-ului, nu un motiv de dezbinare.

Mesajul său a fost unul de calmare a spiritelor, dar și de readucere a discuției în zona valorilor comune, a legăturilor culturale și a relației speciale dintre cele două țări.

Cum a început controversa

Disputa a izbucnit imediat după anunțarea rezultatelor oferite de juriul național din Republica Moldova. Mulți fani au observat diferența mare dintre votul publicului și evaluarea celor șapte membri ai juriului.

Deși o parte dintre jurați au plasat România în zona favoriților, alții au poziționat-o mult mai jos în clasament. În urma mediei voturilor, România a ajuns pe locul 8 în ierarhia juriului moldovean. Primele trei poziții au fost ocupate de Polonia, Israel și Grecia.

Reacțiile online au apărut rapid. Numeroși fani au considerat punctajul acordat României surprinzător, mai ales având în vedere legătura apropiată dintre cele două state. Diferența dintre televot și notele juriului a alimentat din nou discuțiile despre rolul juriilor naționale și despre ponderea votului publicului în competiție.

Controversa a avut ecouri și la nivel instituțional. Vlad Țurcanu, directorul general al Teleradio-Moldova, și-a anunțat demisia, asumându-și responsabilitatea pentru atmosfera creată în urma votului. În mesajul său, acesta a pledat pentru păstrarea unei relații cordiale cu România și a subliniat apropierea dintre cele două țări.

„Sentimentul nostru pentru România nu poate fi decât unul de dragoste.”

În același timp, Alexandra Căpitănescu a primit susținere puternică din partea publicului din Republica Moldova. Artista a făcut apel la calm și a cerut ca atenția să rămână concentrată pe muzică, nu pe conflicte între artiști sau între națiuni.

„Nici artiștii, nici prezentatorii nu au vină.”

Ediția Eurovision 2026 a fost marcată de diferențe vizibile între opțiunile publicului și cele ale juriilor naționale, iar cazul României și Republicii Moldova a devenit unul dintre cele mai discutate exemple. Dincolo de tensiunile apărute după vot, rămân prestațiile artiștilor, interesul fanilor și legăturile culturale care continuă să apropie cele două țări.

Cazul a revenit în atenția publică după ce instanța a pronunțat sentința în lipsa inculpatului.

Din informațiile aflate la dosar reiese că relația dintre Emil Gânj și Anda se deteriorase, iar despărțirea ar fi fost urmată de un conflict care s-a încheiat tragic. Documentele judiciare menționează că victima ar fi fost ucisă, iar apoi incendiată, detaliu care a accentuat gravitatea faptelor și a stat la baza acuzației de omor calificat, într-un context descris de anchetatori ca fiind marcat de o violență extremă.

Cine este Emil Gânj și de ce este acuzat

Emil Gânj a ajuns în atenția publică în urma anchetei penale care îl vizează. Potrivit datelor din dosar, el ar fi avut o relație cu Anda, tânăra de 23 de ani, iar cei doi aveau împreună doi copii. După despărțire, tensiunile dintre ei ar fi crescut, iar anchetatorii susțin că bărbatul ar fi comis o faptă de o gravitate extremă.

În rechizitoriu sunt descrise împrejurările în care victima ar fi fost agresată mortal. Ulterior, corpul acesteia ar fi fost incendiat, gest despre care procurorii susțin că ar fi avut scopul de a ascunde urmele faptei.

Aceste elemente au fost analizate împreună cu celelalte probe strânse în timpul urmăririi penale. Procurorii au coroborat declarații, expertize și date din anchetă, iar instanța a apreciat că ansamblul probator susține acuzația formulată.

Deși hotărârea a fost pronunțată fără ca inculpatul să fie prezent în sală, legislația permite judecarea în lipsă atunci când sunt îndeplinite condițiile procedurale prevăzute de lege.

Decizia instanței și urmările juridice

Sentința de închisoare pe viață reflectă gravitatea faptelor reținute de judecători. O astfel de pedeapsă este aplicată în cauze considerate de o severitate extremă, atunci când instanța apreciază că nivelul violenței, consecințele infracțiunii și pericolul social impun cea mai dură sancțiune prevăzută de lege.

Hotărârea a venit după analizarea probelor, a declarațiilor martorilor și a concluziilor experților implicați în dosar. Pronunțarea verdictului în lipsă nu înseamnă oprirea drepturilor procesuale ale inculpatului. În astfel de situații, legea prevede că persoana condamnată poate folosi căile de atac prevăzute de procedură, în condițiile stabilite de instanță.

Dincolo de partea juridică, cazul readuce în discuție consecințele devastatoare ale violenței domestice și ale conflictelor care scapă de sub control. Moartea Andei a șocat comunitatea, iar detaliile din dosar au amplificat sentimentul de revoltă și durere.

Anda, tânăra de 23 de ani, rămâne în memoria apropiaților ca o viață curmată mult prea devreme. Faptul că avea doi copii face tragedia și mai apăsătoare, pentru că urmările nu se opresc la victimă, ci se răsfrâng asupra întregii familii.

Cazul subliniază nevoia de intervenție rapidă atunci când există semne de risc, amenințări, conflicte repetate sau comportamente violente. Pentru victime, copii și comunități, raportarea la timp și sprijinul oferit de autorități pot face diferența.

În plan social, această tragedie redeschide dezbaterea despre protecția victimelor, despre instrumentele legale disponibile și despre capacitatea instituțiilor de a interveni înainte ca situațiile tensionate să se transforme în fapte ireparabile.

Responsabilitatea nu aparține doar autorităților. Familia, vecinii, prietenii și comunitatea pot avea un rol important în observarea și semnalarea situațiilor de pericol. Ecoul public al acestui caz arată că tema siguranței personale și a reacției ferme împotriva violenței rămâne una dintre cele mai importante probleme ale societății.

În lipsa unei informări atente, poți ajunge să plătești comisioane inutile doar pentru că ai folosit primul bancomat găsit la îndemână.

Ce comisioane pot apărea atunci când retragi numerar

Atunci când scoți bani de la un bancomat al propriei bănci, retragerea poate fi gratuită sau poate avea un cost redus, în funcție de tipul de cont și de pachetul bancar pe care îl ai. În schimb, dacă folosești bancomatul altei bănci, de cele mai multe ori se aplică un comision fix, un procent din suma retrasă sau chiar ambele.

Diferențele dintre rețele pot fi importante, mai ales dacă faci retrageri dese sau dacă scoți sume mici de mai multe ori. În timp, aceste costuri aparent minore se pot aduna.

Există și bancomate operate de companii independente, nu direct de bănci. Aceste aparate pot percepe o taxă suplimentară de operator, afișată pe ecran înainte de confirmarea tranzacției. Dacă observi o astfel de suprataxă, poți anula operațiunea și poți căuta un alt bancomat.

Un alt cost important apare atunci când retragi bani într-o monedă diferită de cea a contului tău. În acest caz intervine conversia valutară. Uneori, bancomatul îți oferă opțiunea de conversie imediată, cunoscută drept Dynamic Currency Conversion. Aceasta presupune aplicarea cursului propus de operatorul ATM-ului.

De cele mai multe ori, este mai avantajos să alegi retragerea în moneda locală și să lași rețeaua cardului sau banca ta să facă schimbul valutar. Conversia oferită direct de bancomat poate include un curs mai slab sau costuri ascunse în diferența de schimb.

Și operațiuni aparent simple, precum verificarea soldului, tipărirea unui mini-extras sau repetarea unei tranzacții nereușite, pot fi taxate, mai ales dacă sunt făcute la bancomatele altor bănci.

În plus, unele bănci impun limite zilnice de retragere. Dacă soliciți modificarea acestor limite sau ai nevoie de operațiuni urgente, pot apărea costuri suplimentare, în funcție de politica băncii.

Cardurile în valută folosite pentru retrageri în lei, sau invers, pot genera comisioane de conversie și diferențe de curs. De aceea, este bine să verifici în aplicația băncii ce curs se aplică și dacă există un adaos la conversie.

Înainte de a apăsa „Confirm”, verifică atent costul total afișat pe ecranul bancomatului. Dacă vezi o taxă de operator sau o conversie valutară dezavantajoasă, anulează tranzacția.

Cum poți reduce costurile atunci când scoți bani

Planifică retragerile. În multe cazuri, este mai ieftin să faci mai puține retrageri, dar în sume potrivite, decât să scoți bani des, în sume mici. Verifică din timp grila de comisioane în aplicația băncii sau în contractul contului tău.

Alege cu atenție bancomatul. Caută, pe cât posibil, un ATM al propriei bănci sau unul dintr-o rețea parteneră. Evită aparatele care afișează taxe suplimentare încă de la începutul operațiunii. Dacă te afli în străinătate, este mai sigur să folosești bancomatele băncilor locale cunoscute, nu aparatele independente amplasate în zone turistice.

Fii atent la conversia valutară. Dacă bancomatul îți propune conversia în moneda contului tău, analizează bine oferta. De regulă, este mai bine să alegi moneda locală și să lași banca sau rețeaua cardului să facă schimbul. Verifică suma afișată pe ecran și compar-o, dacă poți, cu informațiile din aplicația bancară.

Folosește alternative fără numerar. Plățile cu cardul, telefonul sau ceasul inteligent pot elimina nevoia retragerilor dese. Pentru transferuri între persoane, soluțiile digitale sunt adesea mai rapide și pot evita comisioanele generate de retrageri repetate.

Activează notificările în aplicația băncii. Astfel vei vedea imediat cât te-a costat fiecare operațiune și vei putea observa rapid eventuale comisioane neașteptate. Dacă apar costuri care nu îți sunt clare, poți discuta cu banca despre un pachet mai potrivit, cu retrageri gratuite sau comisioane reduse în anumite rețele.

Păstrează dovada tranzacției. Chitanța sau o captură de ecran te poate ajuta dacă apar neînțelegeri privind suma retrasă, comisionul aplicat sau cursul valutar folosit. Dacă ai anulat o operațiune, verifică în aplicație că nu ți-a fost debitată nicio sumă.

Un scenariu util atunci când călătorești este să cauți un bancomat al unei bănci locale, să verifici dacă există suprataxe, să alegi moneda locală atunci când apare opțiunea de conversie, să retragi o sumă suficientă pentru câteva zile și să plătești cât mai mult direct cu cardul.

În acest fel, eviți costurile inutile, reduci numărul retragerilor și păstrezi un control mai bun asupra bugetului.

Inițiativa urmează să ajungă în Parlament, unde se cere dezbaterea în procedură de urgență. Obiectivul declarat este introducerea unor reguli mai clare și limitarea cheltuielilor bugetare în zona veniturilor plătite din fonduri publice.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că proiectul are la bază principiul echității, dar și necesitatea de a crea un „spațiu fiscal” pentru perioada următoare. Potrivit acestuia, resursele statului trebuie folosite mai eficient, iar sistemul bugetar are nevoie de reguli care să reducă suprapunerile considerate excesive.

Ce prevede proiectul adoptat de Guvern

Proiectul de lege propus de Guvern vizează limitarea cumulului dintre pensia de serviciu și salariul obținut din funcții plătite de la bugetul de stat. Practic, persoanele care au ieșit la pensie, dar doresc să continue să lucreze în instituții publice, ar putea fi puse în situația de a alege între pensie și salariu, în funcție de forma finală pe care o va adopta Parlamentul.

Înainte de adoptarea proiectului de către Guvern, în spațiul public a circulat și varianta potrivit căreia cei care aleg să rămână în funcții la stat ar putea pierde o parte importantă din pensia de serviciu.

A fost menționat procentul de 85% din pensia de serviciu ca posibilă diminuare pentru persoanele care continuă să lucreze în sistemul public. Această variantă trebuie însă confirmată prin dezbaterile și votul din Parlament, unde textul poate suferi modificări.

Un alt punct important al proiectului se referă la posibilitatea continuării activității până la vârsta de 70 de ani. Acest lucru ar urma să fie permis doar cu acordul angajatorului, reînnoit anual. Măsura ar permite păstrarea în sistem a persoanelor cu experiență necesară, dar fără ca prelungirea activității să devină o regulă automată.

Cine este vizat de noile reguli

Măsurile îi vizează în principal pe cei care primesc pensii speciale și, în același timp, ocupă funcții plătite din bani publici. Scopul declarat este reducerea situațiilor în care o persoană cumulează două venituri importante provenite din fonduri publice.

Proiectul include însă și excepții. Sunt menționați aleșii locali, persoanele care ocupă funcții cu mandate reglementate de Constituție, precum și anumite categorii de cadre didactice. Pentru aceste situații, legiuitorul a considerat că specificul funcției impune un tratament diferit.

Discuțiile privind proiectul au fost intense în ultimele zile. Adoptarea actului normativ a fost amânată inițial din cauza lipsei unui aviz necesar, iar ulterior Guvernul a convocat o ședință extraordinară pentru a relua subiectul și pentru a trimite inițiativa către Parlament.

Dacă proiectul va fi adoptat, regulile pentru pensionarii care continuă să lucreze în sistemul public se vor schimba semnificativ. Autoritățile susțin că legea ar putea contribui la reducerea privilegiilor și la scăderea presiunii asupra bugetului de stat, prin limitarea cumulului dintre pensiile de serviciu și salariile finanțate public.

Următorii pași depind de calendarul parlamentar. Comisiile de specialitate vor analiza proiectul, vor putea formula amendamente, iar forma finală va fi decisă prin votul din plen. Până atunci, instituțiile publice și persoanele vizate vor urmări parcursul legii pentru a înțelege ce opțiuni profesionale și financiare vor avea în perioada următoare.