Decizia instanței este clară! Călin Georgescu se îndreaptă direct către… Află mai multe!

Înalta Curte de Casație și Justiție a luat joi, 6 august 2026, o decizie importantă în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte 20 de persoane au fost trimise în judecată pentru fapte despre care procurorii susțin că au urmărit destabilizarea ordinii constituționale din România.

Judecătorii instanței supreme au respins contestațiile formulate împotriva hotărârii Curții de Apel București și au menținut soluția prin care s-a constatat legalitatea rechizitoriului și a probelor administrate în timpul urmăririi penale.

În urma acestei hotărâri, procedura de cameră preliminară s-a încheiat, iar dosarul poate intra în etapa judecății pe fond.

Decizia nu înseamnă însă că inculpații au fost declarați vinovați. Înalta Curte a subliniat explicit că în camera preliminară nu se verifică dacă acuzațiile procurorilor sunt adevărate și nici dacă persoanele trimise în judecată sunt vinovate.

Aceste aspecte vor fi analizate abia în timpul procesului.

Ce acuzații îi sunt aduse lui Călin Georgescu

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.

În același dosar, acesta este acuzat și de comunicarea de informații false, în formă continuată, fiind reținute două acte materiale.

Formularea folosită frecvent în spațiul public – „tentativă de lovitură de stat” – este o descriere jurnalistică. Denumirea juridică exactă a principalei acuzații este cea de acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Horațiu Potra este trimis în judecată pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive.

Fiul său, Dorian Potra, și nepotul Alexandru Potra se numără, de asemenea, printre inculpații dosarului.

Ce spun procurorii despre întâlnirea de la Ciolpani

Dosarul are la bază evenimente produse după decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 privind anularea alegerilor prezidențiale.

Potrivit rechizitoriului, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu și Horațiu Potra s-ar fi întâlnit la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov.

Procurorii susțin că întâlnirea ar fi avut loc în condiții de discreție și că acolo ar fi fost discutat un plan prin care persoane cu pregătire militară din anturajul lui Horațiu Potra urmau să ajungă la București.

Anchetatorii afirmă că intenția ar fi fost deturnarea manifestațiilor pașnice și transformarea lor în acțiuni violente care să creeze o stare de instabilitate și să împiedice exercitarea puterii de stat. Acestea sunt însă acuzațiile procurorilor, nu fapte stabilite definitiv de o instanță.

Ce au găsit polițiștii în mașinile oprite

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au organizat mai multe filtre în județele Ilfov și Dâmbovița, precum și în București.

Mai multe autoturisme au fost oprite și controlate.

Potrivit informațiilor din rechizitoriu, în interiorul acestora au fost descoperite cuțite, pumnale, bastoane telescopice, spray-uri iritant-lacrimogene, box-uri, topoare, pistoale și materiale pirotehnice cu potențial periculos.

Procurorii afirmă că Horațiu Potra ar fi coagulat un grup format din 21 de persoane care urma să se deplaseze spre Capitală în șapte autoturisme.

Acuzarea susține că scopul final ar fi fost provocarea unor acțiuni violente și crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituțională și siguranța națională.

Curtea de Apel dăduse deja undă verde procesului

Pe 2 aprilie 2026, Curtea de Apel București constatase legalitatea rechizitoriului întocmit de Parchetul General și dispusese începerea judecății pentru cei 22 de inculpați.

Soluția a fost însă contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public.

Dosarul a ajuns astfel la Înalta Curte, unde dezbaterile în camera preliminară au fost amânate de mai multe ori. Componența completului s-a schimbat după admiterea cererii de abținere formulate de unul dintre judecători, motiv pentru care anumite dezbateri au trebuit reluate.

Pe 5 august, instanța a rămas în pronunțare, iar hotărârea a fost anunțată joi, 6 august.

Ce a decis definitiv Înalta Curte

Instanța supremă a respins contestația Ministerului Public și contestațiile inculpaților și a menținut hotărârea Curții de Apel București.

ÎCCJ a ținut să explice public că hotărârea privește exclusiv legalitatea procedurilor desfășurate până acum.

Judecătorii au verificat dacă instanța a fost legal sesizată, dacă probele au fost administrate conform legii și dacă actele de urmărire penală respectă cerințele procedurale.

Vinovăția sau nevinovăția lui Călin Georgescu, Horațiu Potra și a celorlalți inculpați va fi stabilită numai în urma procesului pe fond.

Ce urmează acum

Odată încheiată camera preliminară, instanța va putea stabili primele termene pentru judecata propriu-zisă.

În această etapă vor putea fi analizate probele acuzării și apărării, vor putea fi audiați inculpați și martori și vor putea fi administrate alte probe aprobate de instanță.

Procesul poate fi unul de durată, având în vedere numărul mare de persoane trimise în judecată și complexitatea acuzațiilor.

Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, Călin Georgescu, Horațiu Potra și ceilalți inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Ce se va întâmpla în proces și ce probe vor prezenta procurorii împotriva lui Călin Georgescu și Horațiu Potra? Vezi în comentarii toate detaliile dosarului și decizia Înaltei Curți care permite începerea judecății pe fond.