Ilie Bolojan, despre Legea salarizării: „Dacă nu adoptăm această lege acum, vom pierde…

Ilie Bolojan a venit cu noi explicații despre Legea salarizării și despre presiunea uriașă asupra bugetului de stat, după criticile lansate de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Bolojan respinge acuzația potrivit căreia ar încerca să transfere responsabilitatea adoptării legii către Parlament și susține că aceasta este singura variantă prin care actul normativ poate fi adoptat în actualul context.

Miza este una importantă. Potrivit declarațiilor sale, România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro dacă Legea salarizării nu este adoptată la timp.

În același timp, Bolojan recunoaște că forma actuală a legii nu este perfectă și spune că și-ar dori salarii mai mari pentru angajații din sectorul public, însă atrage atenția că orice majorare trebuie raportată la ceea ce poate susține economia României.

Ilie Bolojan răspunde criticilor lui Sorin Grindeanu

Declarațiile vin după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că Ilie Bolojan ar încerca să paseze Parlamentului responsabilitatea pentru Legea salarizării.

Bolojan respinge această interpretare.

Potrivit acestuia, nu este vorba despre o încercare a Guvernului de a scăpa de responsabilitate, ci despre utilizarea procedurilor parlamentare pentru ca actele normative să poată fi dezbătute și adoptate.

„Aici nu e vorba de a muta răspunderea de la guvern la parlament, ci este singura posibilitate ca aceste legi să fie adoptate – folosirea prerogativei principale a Parlamentului României, și anume dezbaterea și aprobarea acestor proiecte de legi, ceea ce cred eu că românii merită”, a declarat Ilie Bolojan.

Ar putea fi convocată o sesiune extraordinară

Bolojan susține că Parlamentul trebuie să se mobilizeze pentru adoptarea proiectelor, chiar dacă acest lucru ar presupune convocarea uneia sau mai multor sesiuni extraordinare.

„Dacă trebuie o sesiune extraordinară, dacă nu două, câte trebuie, în așa fel încât să putem să îndeplinim aceste condiții”, a spus acesta.

Presiunea este legată și de obligațiile asumate de România, în condițiile în care neadoptarea legii ar putea duce, potrivit lui Bolojan, la pierderea unei sume importante de bani.

Este vorba despre aproximativ 770 de milioane de euro.

Bolojan admite că Legea salarizării nu este perfectă

Ilie Bolojan nu susține că actualul proiect ar rezolva toate problemele existente în sistemul public.

El recunoaște că situația salarizării bugetarilor este una complicată și că modificările succesive din ultimii ani au creat numeroase dezechilibre.

Una dintre principalele probleme este reprezentată de diferențele de salariu dintre angajați care desfășoară activități similare, dar lucrează în instituții diferite.

„Noi am avut legi de salarizare care au fost modificate de foarte multe ori, ceea ce a generat în sectorul public diferențe destul de mari de salarizare de la o categorie la alta, de la un minister la altul”, a explicat Bolojan.

Oameni care fac aproape aceeași muncă au salarii diferite

Potrivit acestuia, actualul sistem a ajuns în situația în care angajați cu atribuții asemănătoare pot primi salarii foarte diferite doar pentru că lucrează în ministere sau instituții distincte.

„Oameni care fac aproape același lucru sunt încadrați la ministere diferite, au nivel de salarizare destul de diferit”, a explicat Ilie Bolojan.

Acest lucru provoacă nemulțumiri inclusiv în interiorul administrației publice.

Angajații compară nivelurile de salarizare și observă diferențe pe care le consideră greu de justificat.

Nemulțumiri și în afara sectorului public

Bolojan spune că problemele nu se limitează însă la relațiile dintre diferitele categorii de bugetari.

Și angajații din mediul privat pot deveni frustrați atunci când văd salarii foarte mari în sectorul public fără să observe, în același timp, o creștere corespunzătoare a calității serviciilor.

„Oamenii, când văd nivele de salarizare care sunt foarte ridicate și nu văd în spate eficiență și rezultate și îmbunătățirea calității serviciilor publice, pe bună dreptate sunt frustrați”, a declarat acesta.

În opinia sa, orice reformă a salarizării trebuie să țină cont atât de echitatea din interiorul sistemului, cât și de percepția contribuabililor.

„Și eu vreau salarii cât mai bune în sectorul public”

Ilie Bolojan spune că nu se opune majorării salariilor bugetarilor.

Dimpotrivă, afirmă că orice responsabil politic și-ar dori ca angajații să fie cât mai bine plătiți.

Problema apare însă atunci când aceste creșteri trebuie finanțate.

„Sigur, și eu aș dori și cred că orice om politic rațional și orice manager al unui post de televiziune, de exemplu, dorește să asigure salarii cât mai bune la angajați, să asigure salarii cât mai bune în sectorul public”, a declarat Bolojan.

El a adăugat însă că dorința de a majora veniturile trebuie corelată cu resursele disponibile.

„Trebuie să vezi cât îți poți permite”

Acesta este unul dintre mesajele centrale ale declarațiilor lui Ilie Bolojan.

„Este normal, este de bun-simț, dar trebuie să vezi cât îți poți permite să faci asta”, a spus el.

Cu alte cuvinte, orice majorare a salariilor din sectorul public trebuie să fie sustenabilă și să nu genereze dezechilibre bugetare imposibil de acoperit ulterior.

Bolojan avertizează că România nu își poate permite să adopte creșteri care depășesc capacitatea reală a economiei.

Fondul de salarii din sectorul public: 166 de miliarde de lei

Ilie Bolojan a prezentat și cifra pe care o consideră esențială pentru înțelegerea problemei.

Potrivit estimării sale, fondul total de salarii din sectorul public ajunge anul acesta la aproximativ 166 de miliarde de lei.

„Avem un fond de salarii de 166 de miliarde de lei anual, în total, în sectorul public – anul acesta estimarea”, a precizat acesta.

Este o sumă uriașă, iar orice procent de majorare aplicat întregului sistem înseamnă automat miliarde de lei suplimentare care trebuie găsite în buget.

Cât pot crește salariile anul viitor

Noua Lege a salarizării ar urma să producă efecte de la sfârșitul acestui an, motiv pentru care una dintre întrebările importante este cât poate suporta efectiv bugetul în anul următor.

„Acest fond de salarii îl putem crește atât cât ne putem permite. Cât ne putem permite să creștem anul viitor? Pentru că această lege ar intra în vigoare de la sfârșitul acestui an”, a explicat Bolojan.

El susține că răspunsul trebuie stabilit pornind de la performanța economiei, nu de la promisiuni politice.

Bolojan avertizează asupra repetării situației din 2025

Una dintre temerile exprimate de Ilie Bolojan este ca România să nu repete problemele financiare care, potrivit acestuia, au dus țara într-o situație extrem de dificilă în 2025.

„Atât cât are posibilități economia țării noastre, în așa fel încât să nu ne întoarcem iar în situația în care am ajuns în 2025, într-o fundătură”, a declarat acesta.

Mesajul său este că o reformă salarială construită fără acoperire bugetară ar putea genera din nou probleme serioase.

Legea trebuie să reducă dezechilibrele

Dincolo de cuantumul salariilor, noua legislație ar trebui să rezolve și problemele de echitate acumulate în sistem.

Angajații care ocupă funcții similare și au responsabilități comparabile ar trebui să beneficieze de o abordare mai coerentă.

Modificările repetate ale vechilor legi au dus, potrivit lui Bolojan, la diferențe tot mai mari.

Noua lege ar trebui astfel să simplifice și să uniformizeze mecanismul, fără a genera însă o explozie nesustenabilă a cheltuielilor.

770 de milioane de euro, miza adoptării

Un argument major pentru urgentarea procedurilor îl reprezintă suma de aproximativ 770 de milioane de euro pe care România riscă să o piardă dacă actul normativ nu este adoptat în termenul necesar.

Din acest motiv, Bolojan insistă că Parlamentul trebuie să se mobilizeze, indiferent dacă este necesară convocarea unei sesiuni extraordinare.

În opinia sa, dezbaterea politică privind cine poartă responsabilitatea nu ar trebui să blocheze adoptarea legii.

Disputa dintre Bolojan și Grindeanu continuă

Declarațiile scot la iveală și tensiunile politice dintre Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu.

Liderul PSD acuză existența unei tentative de transfer al responsabilității către Parlament.

Bolojan susține exact contrariul și afirmă că Parlamentul nu primește o responsabilitate care nu îi aparține, ci își exercită principala atribuție constituțională: dezbaterea și adoptarea legilor.

În centrul disputei rămân însă atât banii europeni aflați în joc, cât și impactul pe care noua Lege a salarizării îl poate avea asupra sutelor de mii de angajați din sistemul public.

Ilie Bolojan avertizează că România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro dacă Legea salarizării nu este adoptată la timp și respinge acuzația lui Sorin Grindeanu că ar încerca să paseze responsabilitatea către Parlament. El spune că își dorește salarii mai mari pentru bugetari, dar atrage atenția că fondul anual de salarii ajunge deja la aproximativ 166 de miliarde de lei și că orice creștere trebuie făcută numai în limita posibilităților reale ale economiei.