NATO se zguduie din temelii! E adevărat: Rusia…

Rusia și-ar fi extins infrastructura militară destinată războiului cu drone, iar noile capacități ridică semne de întrebare serioase pentru statele NATO aflate în apropierea frontierelor sale. Potrivit unei investigații publicate de The Telegraph și citate de NV.ua, Moscova ar fi construit sau modernizat până la zece baze capabile să lanseze drone de atac de ultimă generație.

Jurnaliștii britanici susțin că au analizat documente și imagini din satelit care indică apariția unor noi facilități de lansare, unele amplasate în apropierea frontierelor Rusiei cu Belarus și Ucraina.

În scenariul unei escaladări majore, mai multe state NATO, inclusiv România, s-ar putea afla în raza tehnică de acțiune a unor astfel de sisteme.

Până la 10 baze noi pentru drone ar fi fost identificate

Potrivit investigației, rețeaua rusă ar include până la zece baze care dispun de infrastructură nouă destinată lansării dronelor de atac.

Unele instalații militare ar fi fost modernizate, în timp ce anumite aeroporturi și facilități existente ar fi fost adaptate pentru operațiuni cu drone.

În plus, în zone rurale ar fi fost construite noi rampe de lansare.

Această dispersare a infrastructurii poate permite Rusiei să lanseze atacuri simultane din mai multe direcții și să reducă vulnerabilitatea bazelor individuale.

Dronele Geran-4 și Geran-5, în centrul atenției

Noile baze ar fi destinate inclusiv unor variante moderne ale dronelor de tip Shahed, cunoscute în Rusia sub denumirea Geran.

Potrivit informațiilor prezentate, printre sistemele vizate se numără Geran-4 și Geran-5.

Geran-5 ar avea o rază declarată de aproximativ 1.000 de kilometri și ar putea transporta un focos de aproximativ 90 de kilograme.

Aceste caracteristici explică preocuparea analiștilor în ceea ce privește statele europene aflate în apropierea infrastructurii militare rusești.

Mai multe baze ar fi deja folosite împotriva Ucrainei

The Telegraph susține că o parte importantă dintre noile instalații nu sunt doar proiecte aflate în construcție.

Șapte dintre cele zece baze identificate ar fi fost deja utilizate în atacurile recente de amploare împotriva Kievului.

Poziționarea lor în apropierea Ucrainei permite lansarea unui număr mare de drone pe distanțe mai scurte.

Atacurile simultane pot avea rolul de a suprasolicita sistemele de apărare antiaeriană și de a crește șansele ca unele aparate să ajungă la ținte.

România, în raza ipotetică de aproximativ 1.000 de kilometri

Analiza publicată indică faptul că, dacă este luată în calcul raza declarată a dronelor Geran-5, mai multe state NATO s-ar afla în aria tehnică ipotetică de acțiune.

Printre acestea apare și România.

Lista ar include, de asemenea, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, Finlanda, Bulgaria și Turcia.

Părți din Grecia, Ungaria și Slovacia ar putea intra la rândul lor în această zonă, în funcție de locul exact al lansării.

Faptul că România apare pe hartă nu înseamnă existența unui atac iminent

Raza tehnică a unui sistem militar indică doar distanța pe care acesta o poate acoperi în anumite condiții.

Ea nu demonstrează automat existența unui plan concret de atac împotriva României sau a altui stat NATO.

Investigația evidențiază însă capacitățile dezvoltate de Rusia și implicațiile lor în eventualitatea unei confruntări mai largi cu Europa.

Aceasta este diferența esențială dintre o capacitate militară și existența unei decizii politice de a o utiliza împotriva unui anumit stat.

Varșovia ar putea intra direct în raza unor asemenea sisteme

Polonia este una dintre țările menționate cel mai des în analiza publicată de presa britanică.

Analiștii citați avertizează că, într-un eventual conflict deschis dintre Rusia și state europene, infrastructura actuală ar putea permite Moscovei să folosească dronele și împotriva unor ținte de pe teritoriul NATO.

Capitala Poloniei, Varșovia, este prezentată drept unul dintre orașele care s-ar putea afla în raza unor asemenea sisteme.

Serviciile occidentale ar analiza și scenariul unei provocări în Polonia

The Telegraph relatează, de asemenea, că oficiali din serviciile de informații europene și americane ar lua în calcul posibilitatea unor provocări rusești pe teritoriul polonez.

Printre scenariile analizate s-ar putea afla atacuri cu drone sau rachete asupra infrastructurii critice.

Aceste informații trebuie însă privite drept evaluări de securitate și scenarii analizate de oficiali, nu drept dovada că Rusia a luat deja o decizie în acest sens.

NATO: „Pregătită să apere fiecare centimetru”

În urma informațiilor publicate, un oficial NATO a reiterat poziția Alianței privind apărarea colectivă.

Acesta a declarat că NATO este „pregătită să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat”.

Mesajul este unul menit să reafirme angajamentul Alianței în cazul unei eventuale amenințări directe împotriva unui stat membru.

NATO își consolidează apărarea împotriva dronelor

Oficialul citat de The Telegraph a precizat că Alianța va continua să își dezvolte capacitățile de descurajare și apărare.

Dronele reprezintă una dintre categoriile de amenințări asupra cărora NATO pune un accent tot mai mare.

Războiul din Ucraina a arătat cât de importantă a devenit această tehnologie și cât de dificil poate fi pentru sistemele de apărare să intercepteze atacuri masive desfășurate simultan.

Dronele au schimbat modul în care este purtat războiul

Sistemele fără pilot au devenit una dintre principalele componente ale conflictului din Ucraina.

Costurile relativ reduse, posibilitatea producerii în număr mare și utilizarea lor în atacuri simultane au transformat dronele într-un instrument militar extrem de important.

În cazul unor valuri masive, apărarea trebuie să identifice și să intercepteze numeroase aparate care pot veni din direcții diferite.

Această realitate obligă statele europene să își adapteze sistemele de apărare antiaeriană.

Unele aeroporturi ar fi fost transformate în baze de drone

Imaginile analizate de publicația britanică ar indica modificări importante la anumite infrastructuri.

Unele aeroporturi și baze militare ar fi fost adaptate pentru lansarea dronelor.

În alte regiuni ar fi fost construite facilități complet noi.

Prin crearea mai multor puncte de lansare, Rusia poate distribui mai bine capacitățile și poate organiza operațiuni de amploare fără să depindă de o singură bază.

Rampe suplimentare ar fi apărut și în zone rurale

Investigația menționează inclusiv amenajarea unor rampe de lansare în zone mai puțin populate.

Acest tip de infrastructură poate fi mai greu de monitorizat și poate permite mutarea rapidă a operațiunilor.

În același timp, numărul mare de puncte de lansare complică planificarea defensivă a adversarului.

Flancul estic al NATO, sub atenție sporită

Statele NATO aflate în apropierea Rusiei și Ucrainei urmăresc cu atenție evoluția capacităților militare rusești.

Polonia, statele baltice, Finlanda, România și Bulgaria au o importanță strategică majoră în arhitectura defensivă a Alianței.

România are, în plus, o poziție importantă la Marea Neagră și se află în apropierea conflictului din Ucraina.

Din acest motiv, dezvoltarea unor noi sisteme de atac rusești este urmărită cu atenție.

România apare în analiza privind raza de acțiune

Includerea României în raza ipotetică de aproximativ 1.000 de kilometri nu reprezintă o confirmare a unei amenințări imediate.

Ea arată însă că anumite tipuri de drone dezvoltate și utilizate de Rusia ar putea acoperi distanțe suficient de mari pentru a ajunge pe teritoriul mai multor state NATO.

Într-un scenariu de escaladare extremă, această capacitate ar putea deveni relevantă pentru planificarea militară.

Apărarea aeriană devine tot mai importantă

Dezvoltarea dronelor a determinat statele NATO să investească tot mai mult în sisteme de detectare și interceptare.

Dronele pot zbura la altitudini reduse și pot avea trasee greu de anticipat.

Contracararea lor presupune combinații de radare, sisteme antiaeriene, mijloace de război electronic și tehnologii specializate.

Tocmai de aceea, NATO insistă asupra consolidării capacităților defensive împotriva acestei categorii de amenințări.

Noile baze rusești ridică semne de întrebare pe termen lung

Chiar dacă instalațiile sunt folosite în prezent în principal în războiul împotriva Ucrainei, infrastructura construită poate rămâne funcțională și după încheierea conflictului.

Aceasta este una dintre principalele preocupări ale analiștilor citați.

O rețea extinsă de baze și rampe de lansare poate deveni o componentă permanentă a capacității militare rusești.

Investigația accentuează preocupările privind securitatea europeană

Informațiile publicate vin într-un moment în care statele europene își reevaluează strategiile de apărare și capacitatea de a răspunde atacurilor aeriene moderne.

Experiența Ucrainei a demonstrat că atacurile cu drone în număr mare pot crea dificultăți chiar și sistemelor defensive complexe.

Pentru NATO, problema nu mai este doar dezvoltarea sistemelor clasice de apărare, ci și adaptarea acestora la noile tehnologii.

O investigație publicată de The Telegraph susține că Rusia ar fi construit sau adaptat până la zece baze destinate lansării dronelor moderne de atac, iar mai multe dintre ele ar fi deja utilizate împotriva Ucrainei. România apare, alături de Polonia, statele baltice, Finlanda, Bulgaria și Turcia, în raza ipotetică de aproximativ 1.000 de kilometri atribuită unor variante Geran-5. NATO a transmis că este pregătită să apere „fiecare centimetru” al teritoriului aliat și că își va consolida în continuare capacitățile de apărare, inclusiv împotriva dronelor.