Vladimir Putin, decizie ȘOC: România să fie…

Rusia și-ar fi extins semnificativ infrastructura militară destinată lansării dronelor de atac, iar mai multe state NATO, inclusiv România, s-ar putea afla în raza teoretică de acțiune a noilor aparate fără pilot. Informațiile apar într-o investigație publicată de cotidianul britanic The Telegraph, care citează documente și imagini din satelit analizate în cadrul unui raport.

Potrivit materialului citat, ar fi fost identificate până la zece noi baze rusești dotate cu facilități de lansare pentru drone, unele dintre acestea fiind deja folosite în atacurile asupra Ucrainei.

Infrastructura ar putea permite utilizarea unor versiuni moderne ale dronelor de tip Shahed, cunoscute în Rusia sub denumirea Geran, iar raza lor de acțiune ar include, cel puțin teoretic, mai multe teritorii ale statelor membre NATO.

Până la zece baze noi pentru drone ar fi fost identificate

The Telegraph relatează că analiza documentelor și imaginilor din satelit ar indica existența unei rețele de până la zece baze militare noi sau modernizate.

Aceste instalații ar dispune de infrastructură special construită pentru lansarea dronelor de atac.

Unele ar fi amplasate în apropierea frontierelor Rusiei cu Belarus și Ucraina, ceea ce permite reducerea distanței pe care dronele trebuie să o parcurgă pentru a ajunge la țintele din Ucraina.

Potrivit investigației, anumite aeroporturi și instalații militare existente ar fi fost transformate pentru operațiuni cu drone.

Variantele Geran-4 și Geran-5, în centrul atenției

Bazele ar fi concepute inclusiv pentru noile variante de drone de atac Geran-4 și Geran-5, dezvoltate pornind de la familia iraniană Shahed.

Conform informațiilor prezentate, Geran-5 ar avea o rază declarată de aproximativ 1.000 de kilometri și ar putea transporta un focos de aproximativ 90 de kilograme.

Aceste caracteristici sunt cele care ridică îngrijorări privind posibilitatea ca infrastructura să aibă, în eventualitatea unui conflict mai larg, o utilizare dincolo de teritoriul ucrainean.

Șapte dintre baze ar fi fost deja folosite împotriva Ucrainei

Potrivit The Telegraph, șapte dintre cele zece instalații identificate ar fi fost utilizate în atacurile recente de amploare asupra Kievului.

Apropierea de frontiera ucraineană permite lansarea unui număr mare de aparate într-un interval relativ scurt.

Scopul atacurilor masive cu drone este, printre altele, acela de a pune presiune pe sistemele de apărare aeriană și de a crește dificultatea interceptării tuturor țintelor.

Aceeași infrastructură provoacă însă preocupări și în ceea ce privește securitatea statelor NATO aflate în apropiere.

România apare în raza ipotetică de acțiune

Conform hărților și estimărilor prezentate în investigație, dacă este luată în calcul o rază de aproximativ 1.000 de kilometri pentru dronele Geran-5, mai multe state NATO ar putea intra în aria lor teoretică de acțiune.

Printre acestea se numără România.

Pe listă mai apar Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, Finlanda, Bulgaria și Turcia.

Părți din Grecia, Ungaria și Slovacia s-ar putea afla, de asemenea, în această rază, în funcție de locul exact al lansării.

O rază de acțiune nu înseamnă automat existența unui plan de atac

Faptul că un teritoriu se află în raza tehnică a unui sistem de armament nu demonstrează, în sine, existența unui plan concret de atac împotriva acelui stat.

Investigația evidențiază însă capacitatea militară pe care Rusia și-o dezvoltă și scenariile pe care analiștii le iau în calcul în eventualitatea unei escaladări majore.

Într-un eventual conflict deschis dintre Rusia și state europene, aceste baze ar putea deveni relevante pentru operațiuni împotriva unor ținte aflate dincolo de Ucraina.

Polonia, una dintre țările aflate în prim-planul îngrijorărilor

Poziția Poloniei este una dintre cele mai discutate în analiza britanică.

Varșovia s-ar afla în raza de acțiune a unor asemenea sisteme lansate din anumite zone ale Rusiei sau Belarusului.

The Telegraph susține și că oficiali ai serviciilor de informații din Europa și Statele Unite ar analiza posibilitatea unor eventuale provocări rusești pe teritoriul polonez.

Printre scenariile menționate s-ar putea afla incidente care implică drone sau rachete și infrastructură critică.

Aceste informații sunt prezentate însă drept evaluări și scenarii de securitate, nu drept confirmarea existenței unei decizii rusești de a ataca Polonia.

NATO reacționează: „Pregătită să apere fiecare centimetru”

Un oficial NATO citat de publicația britanică a reiterat poziția Alianței privind apărarea colectivă.

Potrivit acestuia, NATO este „pregătită să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat”.

Alianța susține că își va continua consolidarea capacităților de descurajare și apărare împotriva mai multor categorii de amenințări, inclusiv cele reprezentate de drone.

Declarația vine în contextul în care utilizarea masivă a dronelor în războiul din Ucraina a schimbat modul în care statele europene privesc apărarea aeriană.

Dronele au devenit una dintre principalele arme ale războiului din Ucraina

Conflictul a demonstrat importanța sistemelor fără pilot în războiul modern.

Dronele pot fi produse și lansate în număr mare, iar atacurile simultane pot pune o presiune importantă asupra sistemelor de apărare.

În cazul atacurilor de amploare, apărarea trebuie să identifice și să intercepteze mai multe ținte care sosesc din direcții diferite.

Rusia a utilizat în repetate rânduri drone de tip Shahed/Geran în atacurile asupra infrastructurii și orașelor ucrainene.

Mai multe aeroporturi ar fi fost adaptate pentru drone

Analiza imaginilor din satelit ar fi identificat modificări ale unor instalații deja existente.

Anumite baze militare și chiar aeroporturi civile ar fi fost adaptate astfel încât să poată susține operațiuni cu drone.

În alte zone, inclusiv în regiuni rurale, ar fi fost construite rampe suplimentare de lansare.

Acest tip de infrastructură permite dispersarea operațiunilor și face mai dificilă neutralizarea întregii capacități de lansare prin lovirea unei singure baze.

Noile baze ar putea crește capacitatea Rusiei de a organiza atacuri masive

Una dintre principalele preocupări ale analiștilor este dimensiunea operațiunilor pe care această infrastructură le-ar putea susține.

Mai multe puncte de lansare permit utilizarea simultană a unui număr mai mare de drone.

În Ucraina, asemenea atacuri sunt deja folosite pentru a testa și suprasolicita apărarea antiaeriană.

Într-un scenariu de escaladare, o astfel de capacitate ar putea reprezenta o provocare și pentru sistemele defensive ale statelor europene.

România urmărește evoluțiile de la frontiera estică a NATO

Includerea României în raza ipotetică de 1.000 de kilometri prezentată de publicația britanică este relevantă prin poziția geografică a țării pe flancul estic al NATO.

România se află în apropierea războiului din Ucraina și la Marea Neagră, o regiune care a căpătat o importanță strategică majoră.

Totuși, analiza privind raza tehnică a dronelor nu trebuie confundată cu existența unei amenințări confirmate sau iminente împotriva teritoriului României.

NATO promite consolidarea apărării împotriva dronelor

Extinderea rapidă a utilizării dronelor a determinat Alianța să acorde o atenție tot mai mare sistemelor de detectare și interceptare.

Dronele de atac pot zbura la altitudini reduse și pot urma rute care complică detectarea lor.

Din acest motiv, apărarea împotriva lor presupune nu doar sisteme antiaeriene tradiționale, ci și radare, mijloace de război electronic și soluții specializate de interceptare.

Declarația oficialului NATO transmite că această categorie de amenințare este luată în calcul în planificarea defensivă a Alianței.

Infrastructura militară rusă continuă să fie monitorizată

Imaginile din satelit au devenit un instrument esențial pentru urmărirea modificărilor produse la bazele militare.

Construirea unor noi rampe, apariția unor clădiri sau modificarea pistelor și a facilităților pot indica schimbări în modul în care o bază este utilizată.

În cazul instalațiilor prezentate de The Telegraph, analiza sugerează o extindere a infrastructurii dedicate dronelor de atac.

Investigația ridică noi întrebări privind securitatea europeană

Informațiile despre noile baze apar într-un moment în care statele europene își reevaluează capacitățile de apărare.

Experiența războiului din Ucraina a arătat cât de repede poate evolua tehnologia dronelor și cât de importantă devine capacitatea de a detecta și neutraliza atacuri în masă.

Pentru statele NATO de pe flancul estic, inclusiv România, aceste evoluții reprezintă un motiv suplimentar pentru consolidarea sistemelor de apărare aeriană.

O investigație publicată de The Telegraph susține că Rusia ar fi construit sau adaptat până la zece baze pentru lansarea unor drone moderne de atac, mai multe fiind deja folosite împotriva Ucrainei. Dacă este luată în calcul raza declarată de aproximativ 1.000 de kilometri a unor variante Geran-5, România și alte state NATO s-ar afla în aria tehnică ipotetică a acestor sisteme. NATO a transmis că este pregătită să apere „fiecare centimetru” al teritoriului aliat și că își va continua consolidarea capacităților de apărare împotriva amenințărilor, inclusiv a dronelor.