Alina Bica, fosta șefă a DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism), a devenit un nume bine cunoscut în România, nu doar datorită carierei sale de procuror, ci și din cauza multiplelor dosare de corupție în care a fost implicată. Recent, însă, Alina Bica a reușit să scape de închisoare, datorită unei decizii luate de magistrații italieni. Aceasta a fost implicată într-un caz complex, care a atras atenția atât în România, cât și la nivel internațional. După ce a fugit din țară pentru a evita executarea unei pedepse de 4 ani de închisoare, a reușit să obțină o soluționare favorabilă în Italia, unde autoritățile judiciare i-au transformat pedeapsa într-o măsură mai puțin restrictivă.
### Alina Bica scapă de închisoare: Decizia surprinzătoare a magistraților italieni
Implicată într-un dosar răsunător de corupție, Alina Bica fusese condamnată în România la 4 ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Acuzațiile aduse împotriva ei se refereau la modul în care aceasta a influențat deciziile procurorilor și judecătorilor pentru a facilita achitarea sau reducerea pedepsei lui Tender, care era acuzat de infracțiuni economice de mare amploare. În ciuda sentinței definitive pronunțate de instanțele românești, Alina Bica a reușit să părăsească țara, stabilindu-se în Italia, unde a încercat să evite executarea pedepsei.
În anul 2020, Curtea de Apel din Bari, Italia, a recunoscut condamnarea dictată de instanțele din România, dar, în loc să o trimită pe Bica în închisoare pentru a executa pedeapsa, a decis să comute sentința în arest la domiciliu, sub strictă supraveghere. Această decizie a venit ca o surpriză pentru opinia publică din România, care se aștepta ca fostul procuror să fie nevoită să își ispășească pedeapsa în condițiile impuse inițial de autoritățile române. Deși Curtea de Apel București a respins contestația înaintată de Alina Bica, a luat în considerare faptul că aceasta și-a executat deja pedeapsa sub forma arestului la domiciliu în Italia, oferindu-i astfel șansa de a scăpa de închisoare.
### Daune de 1 milion de euro: Procesul civil împotriva statului român
După ce a scăpat de închisoare, Alina Bica nu s-a oprit aici. Conform unui dosar civil aflat pe rol la Tribunalul București, fosta șefă DIICOT a decis să acționeze în judecată statul român, cerând despăgubiri în valoare de 1 milion de euro. Aceasta susține că a fost victima unei erori judiciare și a unor abuzuri în timpul procesului penal, iar prin acest demers legal își dorește să obțină reparații morale și materiale pentru suferințele îndurate.
Procesul civil reprezintă un pas semnificativ pentru Alina Bica în încercarea sa de a-și recăpăta imaginea publică și de a-și revendica drepturile. În paralel, ea continuă să se apere în fața acuzațiilor care i-au fost aduse în România, susținând că a fost o victimă a unui sistem corupt și că sentințele primite nu au fost corecte. Dacă va reuși să câștige acest proces, Alina Bica ar putea deveni unul dintre puținii oficiali români condamnați pentru corupție care reușesc să obțină daune semnificative din partea statului.
### Alina Bica și dosarele de corupție: Achitările din alte cazuri
În afară de dosarul în care a fost condamnată pentru favorizarea lui Ovidiu Tender, Alina Bica a mai fost implicată în alte două dosare de corupție, ambele extrem de mediatizate în România. În ciuda acuzațiilor grave, ea a reușit să obțină achitări în aceste cazuri.
Primul dosar viza o presupusă mită de 17.500 de euro, pe care Bica ar fi primit-o de la Șerban Pop, fost vicepreședinte al ANAF, pentru a interveni într-un dosar legat de compania Cuprom, unde era implicat omul de afaceri Horia Simu. Deși acuzațiile au fost deosebit de grave, instanțele au considerat că nu existau suficiente probe pentru a o condamna pe Alina Bica, astfel că ea a fost achitată.
Al doilea dosar de corupție avea legătură cu acordarea unor despăgubiri supraevaluate omului de afaceri Gheorghe Stelian (cunoscut sub numele de “Stelu”), în perioada în care Bica era reprezentant al Ministerului Justiției în cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Și în acest caz, Bica a fost acuzată că ar fi aprobat acordarea unor sume considerabile în schimbul unor favoruri personale, însă a reușit să obțină achitarea.
### Prietenia cu Elena Udrea: Două destine asemănătoare
Un aspect care a stârnit și mai mult interesul publicului a fost prietenia strânsă dintre Alina Bica și Elena Udrea, fostă ministră a Turismului și personaj central în mai multe scandaluri de corupție din România. Cele două femei au fost, la un moment dat, printre cele mai puternice figuri din viața politică și juridică a României, dar amândouă au căzut în dizgrație în urma acuzațiilor de corupție.
În 2018, după ce ambele au fost condamnate în România – Udrea la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute” și Bica la 4 ani pentru favorizarea lui Tender – ele au fugit împreună în Costa Rica, în speranța că vor scăpa de condamnările din țară. După câteva luni de libertate, au fost capturate de Interpol și încarcerate pentru o scurtă perioadă în Costa Rica, dar au reușit să evite temporar extrădarea. După această încercare de a fugi de justiție, ambele au fost aduse înapoi în Europa, iar Udrea și-a continuat lupta juridică în România, în timp ce Bica și-a găsit refugiu în Italia.
În timp ce Elena Udrea încă mai are de executat o parte din pedeapsa sa, Alina Bica a reușit să scape de cei 4 ani de închisoare datorită deciziei magistraților italieni. Această turnură a evenimentelor a demonstrat că Bica a fost, până la urmă, mai norocoasă decât prietena sa de „exil”.
### Concluzii și impactul asupra imaginii publice
Cazul Alina Bica continuă să fie unul dintre cele mai discutate în România, atât din cauza importanței sale în sistemul juridic, cât și datorită controversei legate de fuga sa din țară și de modul în care a reușit să evite închisoarea. Decizia magistraților italieni de a o elibera din arest și de a comuta pedeapsa inițială reflectă diferențele dintre sistemele de justiție din diferite țări și ridică întrebări despre eficiența colaborării internaționale în combaterea corupției.
Acum, cu un proces civil în desfășurare și cererea de daune de 1 milion de euro pe rol, Alina Bica pare determinată să își recâștige imaginea și să lupte împotriva a ceea ce consideră a fi o nedreptate. Deși opinia publică din România rămâne sceptică, iar percepția asupra fostei șefe DIICOT este încă profund negativă, viitorul proces ar putea schimba dinamica și deschide noi capitole în viața și cariera ei.