BREAKING! Bolojan, apel de urgență către populație:

România se confruntă cu o situație dificilă în sistemul energetic după oprirea celor două unități ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, pe fondul nivelului extrem de scăzut al Dunării. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că pierderea producției nucleare va trebui compensată prin pornirea unor capacități suplimentare pe gaze și prin creșterea importurilor de energie.

În acest context, șeful Executivului a făcut apel atât la populație, cât și la marii consumatori industriali să reducă voluntar consumul de energie în intervalul critic 20:00-23:00.

Cele două reactoare de la Cernavodă asigurau împreună aproximativ 1.300 MW, reprezentând aproape 20% din consumul de energie al României în această perioadă.

Nivelul Dunării a scăzut dramatic

Ilie Bolojan a explicat că principala problemă este reprezentată de debitele foarte reduse ale Dunării.

Potrivit declarațiilor sale, în aceeași perioadă a anilor precedenți debitul fluviului se situa între aproximativ 3.900 și 4.500 de metri cubi pe secundă.

În prezent, acesta ar fi ajuns la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă și continuă să scadă.

„Ne afectează, iar centrala de la Cernavodă se închide din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Imaginați-vă că în această perioadă, în anii trecuți, aveam debite de 3.900-4.500 de metri cubi pe secundă, iar acum debitele sunt de 1.600 și sunt în scădere în zilele următoare”, a declarat premierul interimar la Digi24.

De ce trebuie oprite reactoarele de la Cernavodă

Funcționarea centralei depinde de cantitatea de apă disponibilă pentru sistemele sale.

Ilie Bolojan a explicat că apa este preluată din bazinul conectat la Dunăre cu ajutorul unor pompe, iar atunci când nivelul scade sub un anumit prag, funcționarea acestora nu mai poate continua în condiții normale.

„Pentru a putea funcționa centrala de la Cernavodă, are nevoie de cantități de apă care sunt absorbite din bazinul care colectează apă din Dunăre, prin niște pompe, iar dacă nivelul apei scade sub un anumit nivel, deci sub 2 metri, e nevoie să fie oprite acele pompe”, a explicat Bolojan.

România a pierdut inițial aproximativ 550 MW

Autoritățile ar fi fost informate încă de luni seară despre necesitatea opririi primului grup al centralei.

Decizia a fost discutată în cadrul unui comandament energetic.

„Luni seara, când am avut un comandament energetic, am luat act de decizia tehnică a echipei de la Cernavodă de a opri primul grup”, a spus premierul.

Oprirea primei unități a însemnat pierderea a aproximativ 550 MW din producția națională.

Și Unitatea 2 este oprită

Inițial, specialiștii estimaseră că al doilea reactor ar mai putea funcționa în siguranță câteva zile.

Situația s-a schimbat însă, iar echipa tehnică a decis oprirea și a Unității 2.

„S-a estimat că încă câteva zile mai putem funcționa în siguranță și cu grupul 2, dar astăzi echipa tehnică a luat această decizie și începând de mâine vom pierde în producție aproximativ 600-650 MW”, a precizat Ilie Bolojan.

Astfel, pierderea totală de producție ajunge la aproximativ 1.300 MW.

Aproape 20% din consum, acoperit anterior de cele două unități

Premierul interimar a explicat dimensiunea impactului asupra sistemului energetic.

„Cumulat, cele două grupuri produceau în jur de 1.300 MW, ceea ce reprezintă aproape 20% din consumul nostru într-o zi în această perioadă”, a declarat acesta.

România consumă în această perioadă aproximativ 7.000 MW, potrivit datelor prezentate de șeful Executivului.

Prin urmare, oprirea simultană a ambelor unități de la Cernavodă reprezintă o pierdere importantă pentru producția internă.

Centralele pe gaze vor trebui să producă mai mult

Pentru compensarea deficitului, autoritățile vor încerca să utilizeze toate sursele de producție disponibile.

Ilie Bolojan a menționat centralele pe gaze, energia fotovoltaică, energia eoliană și capacitățile de stocare.

„Vom fi puși în situația ca, pe de o parte, să pornim tot ce se poate porni din punct de vedere al producției pe gaz, pe fotovoltaic, pe stocare, pe eolian și, în asemenea, să recurgem la importuri”, a explicat premierul.

Importurile de energie vor crește

O parte importantă din deficit va trebui acoperită prin importuri.

Problema devine mai dificilă în timpul serii, când producția fotovoltaică scade, iar consumul rămâne ridicat.

Potrivit lui Ilie Bolojan, România importa deja în ultimele zile aproximativ 1.700 MW în intervalele de consum maxim.

„Din aproximativ 7.000 MW am importat în aceste zile cam 1.700 MW seara. Asta înseamnă că vom fi nevoiți să importăm o cantitate ceva mai mare”, a spus acesta.

Orele 20:00-23:00, intervalul critic

Premierul a indicat explicit intervalul în care sistemul energetic va fi supus celei mai mari presiuni.

Este vorba despre perioada dintre orele 20:00 și 23:00.

Atunci, consumul rămâne ridicat, însă producția din surse regenerabile, în special cea fotovoltaică, este mult mai redusă.

„Zona de importuri critică este în perioada de seară, între orele 20 și 23”, a precizat Ilie Bolojan.

Bolojan face apel la populație

În acest context, premierul interimar le-a cerut românilor să încerce să reducă voluntar consumul de energie în orele de vârf.

„Folosesc acest prilej să fac un apel către cetățenii României, către mari consumatori industriali să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare, pur și simplu, de a avea grijă cât consumă în orele de seară, așa cum am spus, de la 20.00 la 23.00, atunci când avem un deficit de energie”, a transmis el.

Apelul nu presupune oprirea completă a consumului, ci limitarea acestuia în perioada în care presiunea asupra sistemului este cea mai mare.

Și marii consumatori industriali sunt vizați

Mesajul nu se adresează doar gospodăriilor.

Ilie Bolojan a solicitat și companiilor mari consumatoare de energie să analizeze posibilitatea reducerii temporare a consumului în intervalul 20:00-23:00.

O asemenea măsură voluntară ar putea diminua necesarul de importuri și presiunea asupra rețelei.

În timpul zilei, situația este mai bună

Premierul interimar a precizat că problemele sunt concentrate în special seara.

„În rest nu sunt niciun fel de probleme în cursul zilei pentru că avem o producție importantă pe componenta de fotovoltaic, de eolian și treptat s-a dezvoltat și stocarea”, a explicat acesta.

Producția regenerabilă contribuie astfel la acoperirea consumului pe timpul zilei.

Seceta afectează și alte state

Problema nivelului redus al apei nu afectează doar România.

Potrivit lui Ilie Bolojan, și Ungaria se confruntă cu dificultăți la centrala nucleară de la Paks.

Unul dintre grupurile centralei ar fi fost deconectat, reducând producția de la aproape 2.000 MW la aproximativ 1.200 MW.

„Seceta afectează și celelalte centrale și cel puțin un grup din Ungaria, de la Paks, a fost și el deconectat”, a declarat premierul.

Acest lucru poate influența și disponibilitatea energiei pentru import în regiune.

„În perioada următoare pot exista probleme”

În prezent, potrivit lui Ilie Bolojan, România poate importa energia de care are nevoie.

Premierul avertizează însă că situația regională poate deveni mai complicată dacă și alte state vor fi nevoite să își reducă producția.

„În momentul de față nu există probleme legate de importuri, dar în perioada următoare pot exista astfel de probleme”, a declarat acesta.

Lipsa investițiilor în energie revine în discuție

Premierul interimar a criticat și faptul că România nu și-ar fi creat suficiente rezerve de capacitate în ultimii ani.

„Acum vedem ce înseamnă să nu fie făcut de-a lungul anilor investiții în această zonă de energie, care să ne creeze rezerve de capacitate, în așa fel încât să putem trece peste astfel de perioade”, a afirmat Bolojan.

Potrivit acestuia, actuala secetă este una neobișnuit de severă și afectează puternic nivelul Dunării.

Cât timp ar putea rămâne oprite reactoarele

Situația ar putea dura între una și două săptămâni.

Premierul a explicat că prognozele disponibile nu indică deocamdată precipitații suficiente pentru creșterea rapidă a debitului Dunării.

„Această perioadă ar putea să dureze o săptămână sau două, pentru că, conform prognozelor meteo, nu se întrevede o creștere a precipitațiilor în bazinul inferior al Dunării”, a spus Ilie Bolojan.

Reactoarele vor fi repornite când nivelul apei o va permite

Nuclearelectrica a explicat că oprirea unităților este o măsură preventivă și controlată.

Decizia este aplicată conform procedurilor de exploatare pentru situații de secetă severă și urmărește menținerea condițiilor de siguranță.

Unitățile ar urma să fie repornite atunci când nivelul și debitul Dunării vor permite din nou funcționarea în parametri corespunzători.

„În mod normal ar trebui să se îmbunătățească nivelul debitului, să crească în așa fel încât să se poată reporni cel puțin unul dintre cele două grupuri”, a declarat premierul interimar.

Oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă elimină temporar aproximativ 1.300 MW din producția României, echivalentul a aproape 20% din consumul actual. Ilie Bolojan a cerut populației și marilor consumatori să reducă voluntar consumul între orele 20:00 și 23:00, intervalul cel mai dificil pentru sistem. Deficitul va fi compensat prin producție suplimentară din alte surse și prin importuri, iar situația ar putea dura între una și două săptămâni, până când debitul Dunării va permite repornirea reactoarelor.