Călin Georgescu, între susținerea unor preoți și legături cu grupări neo-legionare
Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale, a beneficiat de susținerea unor preoți și a fost invitat, în ultimii ani, să susțină discursuri în biserici ortodoxe și penticostale. Declarațiile sale, catalogate de unii drept „mesianice,” includ afirmații despre pregătirea României pentru venirea lui Iisus Hristos. În același timp, Georgescu este susținut de reprezentanți ai unor organizații neo-legionare, fiind asociat cu figuri și grupuri controversate.
Implicarea preoților în campania electorală
Deși preoților li se interzice implicarea politică, unii clerici l-au sprijinit activ pe Georgescu în timpul campaniei. Pe rețelele de socializare au apărut mesaje precum cel al unui preot care a scris: „Discursul strălucește prin claritatea argumentației, calm și inteligență.” De asemenea, videoclipuri cu călugări exprimându-și susținerea pentru Georgescu au fost distribuite online.
Biserica Ortodoxă Română s-a delimitat de aceste acțiuni, subliniind că preoții au dreptul să voteze, dar numai în secret, și că nu pot susține public vreun candidat sau partid. „Biserica Ortodoxă Română nu recomandă susținerea vreunui partid politic sau vreunei ideologii politice,” a transmis Patriarhia într-un comunicat.
Accesul în biserici și legăturile politice
Georgescu a fost invitat în ultimii ani să țină discursuri în diverse lăcașuri de cult, alături de lideri ai partidului AUR, precum Claudiu Târziu sau Sorin Lavric. Conform cercetătoarei Adina Marincea, de la Institutul „Elie Wiesel,” Georgescu a colaborat cu Frăția Ortodoxă, o organizație neo-legionară, în organizarea unor tabere de muncă la mănăstiri precum Paltin de la Petru Vodă, cunoscută pentru conexiunile cu grupări neo-legionare.
Conexiunile cu ideologia legionară
Adina Marincea subliniază că Georgescu are legături cu persoane marcante din mediul neo-legionar, precum Dan Puric sau Dan Grăjdeanu, și a participat la evenimente în care au fost promovate idei ultranaționaliste, uneori găzduite de biserici sau mănăstiri. De asemenea, Georgescu a fost sprijinit de Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei,” care promovează memoria legionarilor din perioada interbelică.
Cercetătoarea atrage atenția că grupările neo-legionare împărtășesc cu unii reprezentanți ai bisericii valori comune, precum opoziția față de progresism și liberalism, nostalgia pentru viața tradițională la sat și dorința de a reveni la tradiții.
Declarațiile și controversa publică
Georgescu s-a descris ca un „creștin ortodox autentic” și a susținut că misiunea sa este de a transforma România. Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a criticat dur acțiunile și declarațiile lui Georgescu, considerându-le parte a unui „ultranaționalism ortodoxist cu iz legionar.”
În plus, Georgescu are un dosar penal pentru afirmații controversate, în care a numit „martiri” doi lideri legionari condamnați pentru genocid și crime de război.
O influență oportunistă
Cercetătoarea Adina Marincea îl descrie pe Călin Georgescu drept un oportunist care încearcă să profite de rețelele neo-legionare pentru sprijin electoral. Deși nu este o figură reprezentativă pentru aceste grupări, reușește să folosească susținerea lor pentru a-și promova agenda politică.
„Nu este sub nicio formă o autoritate recunoscută în grupurile neo-legionare, dar reușește să se folosească de rețelele acestora care îl sprijină,” a concluzionat Marincea.