Deficitul acut de forță de muncă din România a devenit o problemă tot mai evidentă pentru antreprenori, iar soluția găsită pentru a combate această lipsă a fost recrutarea de muncitori străini. În ultimii ani, aceștia au ajuns să fie omniprezenți în multe domenii din țară, de la patiserii și restaurante, până la șantiere de construcții, transporturi sau centre de îngrijire pentru seniori. Numărul lor a crescut exponențial, în parte datorită diferenței salariale semnificative între România și țările de origine, dar și din cauza lipsei de interes a muncitorilor români pentru anumite locuri de muncă. În doar câțiva ani, România a devenit un punct de atracție pentru lucrătorii din Nepal, Sri Lanka, Filipine și India, care găsesc aici oportunități economice mai bune decât cele din țările lor.

### Creșterea masivă a numărului de muncitori străini în România

În 2019, numărul muncitorilor străini aflați pe teritoriul României era de aproximativ 50.000. Între timp, acesta s-a triplat, iar în prezent țara găzduiește peste 150.000 de lucrători din diverse părți ale lumii, cei mai mulți provenind din Nepal, Sri Lanka, India și Turcia. Motivul principal pentru care acești oameni aleg să lucreze în România este reprezentat de salariile considerabil mai mari decât cele din țările lor natale.

De exemplu, muncitorii din Nepal sau Sri Lanka câștigă în România salarii de două ori mai mari decât cele pe care le-ar obține în țările de origine, iar acest lucru le oferă oportunitatea de a trimite bani acasă și de a-și susține familiile. Acest trend continuă să se extindă, iar companiile românești fac deja contracte pentru anul următor, pregătindu-se să angajeze și mai mulți muncitori din străinătate.

### Cazul lui Mateo: Un exemplu de succes în transporturi

Mateo, un muncitor din Filipine, este un exemplu elocvent al acestei tendințe. A venit în România în urmă cu cinci ani, cu scopul de a strânge bani pentru a-și susține copiii care studiază în Filipine. După ce a încercat mai multe meserii, și-a găsit „vocația” în meseria de șofer de TIR. În prezent, lucrează de doi ani pentru o companie de transporturi din România, care îi asigură cazarea, mașina și un salariu care poate ajunge până la 6.000 de lei în lunile productive.

„Salariul de șofer de TIR în Filipine nu era de ajuns pentru a-mi satisface nevoile financiare,” a explicat Mateo. „În România, câștig de două ori mai mult decât acasă. E greu la început, mai ales când ești departe de familie, dar prima prioritate este să câștigi bani pentru a-ți susține copiii, pentru că ei studiază. În acest moment, nu ne gândim la sentimente, ci la necesități.”

Mateo nu este un caz singular. Peste 10.000 de muncitori străini lucrează în România în domeniul transporturilor și depozitării, iar numărul acestora este în continuă creștere. Se preconizează că, în 2025, alți 3.000 de filipinezi vor fi recrutați pentru a lucra ca șoferi de TIR în România, un sector unde lipsa forței de muncă autohtone este tot mai evidentă.

### Angajarea muncitorilor străini în diverse sectoare

Deficitul de forță de muncă nu afectează doar sectorul transporturilor. Alte industrii se confruntă cu provocări similare, iar antreprenorii români se bazează tot mai mult pe muncitorii străini pentru a-și menține afacerile pe linia de plutire. Un exemplu recent este cel al firmelor de salubritate, care au început să angajeze lucrători străini. O mare firmă de curățenie stradală a recrutat în 2024 nu mai puțin de 130 de nepalezi pentru a suplini lipsa muncitorilor români. În total, la nivel național, există aproximativ 3.000 de muncitori străini angajați în domeniul salubrității.

„Am venit să câștig bani și să trimit acasă,” a declarat un muncitor nepalez, subliniind motivația principală a multor străini care aleg să muncească în România. „Trimit bani în Nepal, iar familia mea este fericită.”

În același timp, reprezentanții firmelor de salubritate din România au menționat dificultățile întâmpinate în recrutarea personalului local. Cosmin Ilie, manager administrativ al unei astfel de firme, a explicat: „Se găsesc din ce în ce mai greu oameni care să lucreze în domeniul salubrității. Am încercat să recrutăm oameni din jurul Bucureștiului, dar lumea nu mai este deschisă pentru astfel de meserii și preferă să plece din țară.”

### Industria panificației și creșterea angajărilor de muncitori străini

Un alt domeniu afectat puternic de lipsa forței de muncă este cel al panificației. Se estimează că în prezent există un deficit de peste 10.000 de angajați în această industrie, ceea ce a determinat multe patiserii și brutării să angajeze muncitori străini. În prezent, tot mai mulți lucrători din Filipine, Sri Lanka și India pot fi văzuți lucrând în brutăriile din România.

Ecaterina Vârcolici, manager al unei patiserii, a explicat cum a reușit să integreze lucrătorii străini în afacerea sa: „Colegii din Sri Lanka vin deja cu anumite cursuri de specialitate finalizate, iar noi le oferim suport suplimentar, atât în ceea ce privește limba română, cât și în formarea lor ca patiseri. Această adaptare a fost necesară pentru a ne menține afacerea competitivă și funcțională.”

### Dificultăți și provocări în aducerea muncitorilor străini

Deși forța de muncă străină a devenit o resursă esențială pentru economia românească, procesul de recrutare a acestor muncitori este unul complicat și îndelungat. Potrivit Elenei Larisa Nicolaescu, consilier juridic, „cererea de muncitori străini este constantă, și chiar vedem o ușoară creștere pentru anumite posturi, cum ar fi bonele, șoferii de TIR și personalul auto.” Cu toate acestea, aducerea unui muncitor străin poate dura între șase și opt luni, din cauza birocrației și a reglementărilor stricte în domeniul imigrației.

Această procedură îndelungată poate fi o provocare pentru antreprenori, mai ales în industriile unde nevoia de personal este urgentă și fluctuațiile de personal sunt frecvente. Cu toate acestea, mulți antreprenori consideră că beneficiile aducerii muncitorilor străini depășesc dificultățile administrative, iar investițiile în formarea și integrarea acestora în colectivele locale sunt esențiale pentru succesul pe termen lung al afacerilor lor.

### Concluzie

Într-un context economic în care deficitul de forță de muncă autohtonă devine tot mai acut, muncitorii străini au devenit o soluție vitală pentru antreprenorii din România. Fie că este vorba despre șoferi de TIR, lucrători în salubritate, patiseri sau personal de îngrijire, acești muncitori vin din țări îndepărtate în căutarea unei vieți mai bune și a oportunităților financiare pe care țara noastră le oferă.

România devine astfel un loc de atracție pentru forța de muncă internațională, iar economia locală se adaptează pentru a integra și susține acești muncitori. Pe măsură ce acest fenomen continuă să crească, ne putem aștepta ca muncitorii străini să joace un rol tot mai important în menținerea și dezvoltarea sectoarelor cheie ale economiei românești.