După aplicarea noii legi a pensiilor în septembrie 2024, pensionarii români au observat o creștere semnificativă a veniturilor lor, în medie cu 500 de lei. Această majorare vine ca parte a reformei pensiilor promisă de Guvern, însă rezultatele din prima lună de aplicare au fost sub așteptările anunțate inițial. Deși creșterea medie raportată în luna septembrie față de august a fost de 21%, această valoare este considerabil mai mică decât estimările optimiste oferite de oficialii guvernamentali și de șase ori mai mică decât pensiile speciale medii.

### O creștere necesară, dar sub așteptări

În luna septembrie 2024, aproape cinci milioane de pensionari din România au primit pensie de stat, la care se adaugă 11.777 de beneficiari de pensii speciale și aproximativ 927.977 de persoane care primesc pensii sociale. Acest lucru înseamnă că aproximativ 5,9 milioane de români depind în mod direct de banii proveniți de la bugetul de stat. Modificările aduse de noua lege a pensiilor au vizat o recalculare a pensiilor pentru cei din sistemul public, oferind o majorare semnificativă pentru o parte dintre aceștia.

Ministerul Muncii a anunțat la începutul lunii septembrie că „peste 3,8 milioane de pensionari vor beneficia de o creștere a pensiei, media fiind de 26,65%.” În ciuda acestor promisiuni, datele statistice din septembrie indică o majorare medie de doar 21%, ceea ce subliniază o discrepanță între promisiunile inițiale și realitatea de pe teren.

Conform cifrelor, în august 2024, pensia medie în sistemul de stat era de 2.293 de lei, o valoare care a crescut cu 21,75% până în septembrie, ajungând la 2.792 de lei. Aceasta reprezintă o creștere medie de aproximativ 500 de lei, o sumă semnificativă pentru mulți dintre pensionari, dar mai mică decât ceea ce Guvernul sugerase anterior.

### Schimbări în structura pensiilor

O parte importantă a acestei reforme a avut ca scop recalcularea pensiilor în funcție de contribuțiile efective și eliminarea inechităților din sistem. Astfel, aproximativ 200.000 de persoane, care până atunci se încadrau la pensia socială (acordată celor cu venituri sub 1.281 de lei), au trecut la categoria pensiilor de stat datorită creșterii pensiilor minime.

Această mișcare a fost binevenită pentru mulți dintre pensionarii care se aflau la limita subzistenței, oferindu-le o ușurare financiară. Creșterile au fost, totuși, distribuite inegal în funcție de regiune, iar diferențele între diverse județe au fost notabile. Conform unui raport realizat de Europa Libera, pensionarii din județele Covasna și Tulcea au beneficiat de cele mai mari creșteri, de peste 26%, în timp ce cei din Gorj și Hunedoara au avut creșteri de doar 14-16%.

### Impactul asupra pensionarilor care beneficiază de pensii speciale

Un alt grup de pensionari afectat de această reformă sunt cei care au beneficiat de legi speciale și care au avut stagii de cotizare mai mici. Aceștia s-au confruntat cu o reducere a pensiilor după recalculare, întrucât noua formulă pune accent pe contributivitate și stabilitate în sistem. Chiar dacă veniturile lor nu au scăzut imediat, aceștia nu vor mai beneficia de indexări sau alte majorări până când pensia recalculată nu va ajunge la nivelul pensiei pe care o primeau anterior.

Această schimbare a stârnit controverse și nemulțumiri în rândul pensionarilor din acest segment, care consideră că au fost dezavantajați de noua lege. Cu toate acestea, Guvernul a argumentat că modificările sunt necesare pentru a crea un sistem de pensii mai echitabil și mai sustenabil pe termen lung.

### Eforturi bugetare semnificative

Creșterea pensiilor reprezintă un efort financiar semnificativ pentru statul român. În august 2024, cu doar câteva zile înainte de intrarea în vigoare a noii legi, ministrul Finanțelor estima că statul va cheltui în plus până la finalul anului aproximativ zece miliarde de lei pentru majorările de pensii. Aceasta aduce bugetul total alocat pensiilor la aproximativ 136,3 miliarde de lei pentru anul 2024, o sumă considerabilă care reflectă angajamentul Guvernului de a susține pensionarii, în ciuda presiunilor bugetare.

Deși aceste fonduri suplimentare vor aduce o ușurare pentru mulți pensionari, există preocupări legate de sustenabilitatea pe termen lung a unui asemenea sistem de pensii. România se confruntă cu o populație în îmbătrânire și cu un raport tot mai dezechilibrat între numărul de pensionari și cel de contribuabili, ceea ce face ca finanțarea sistemului de pensii să devină o provocare majoră pentru guvernele viitoare.

### O soluție parțială

Deși creșterea de 500 de lei la pensii este un pas în direcția corectă, ea nu rezolvă toate problemele cu care se confruntă sistemul de pensii din România. Diferențele între pensiile publice și cele speciale rămân o sursă de nemulțumire în rândul pensionarilor, iar inegalitățile din sistem persistă. Pensia medie specială, mult mai mare decât cea publică, continuă să fie un subiect sensibil, mai ales în contextul discuțiilor despre echitate și sustenabilitate.

În concluzie, deși creșterea pensiilor din septembrie 2024 aduce o ușurare financiară pentru milioane de români, ea vine cu provocări și semne de întrebare legate de sustenabilitatea pe termen lung a sistemului. Guvernul va trebui să continue să abordeze aceste probleme pentru a se asigura că sistemul de pensii rămâne echitabil și viabil pentru toți cetățenii, indiferent de categoria în care se află.