România se confruntă cu o problemă demografică semnificativă: îmbătrânirea accelerată a populației. Cu o vârstă medie de 42 de ani, țara este într-un proces vizibil de îmbătrânire, care reflectă tendințele din multe alte țări europene. Această situație este rezultatul mai multor factori, printre care migrația masivă, scăderea natalității și lipsa unor politici eficiente de stimulare a familiilor tinere. Impactul asupra economiei și societății este considerabil, iar presiunea asupra sistemului de pensii și a altor servicii sociale este în continuă creștere.
### O societate în tranziție: de la tineri la pensionari
În România, numărul persoanelor pensionate este cu aproape un milion mai mare decât cel al copiilor cu vârste sub 14 ani. Această discrepanță evidențiază un dezechilibru semnificativ între generații. În timp ce vârstnicii devin din ce în ce mai numeroși, populația tânără scade într-un ritm alarmant. Sociologii și economiștii atrag atenția că această evoluție va duce la dificultăți majore în sustenabilitatea sistemului de pensii și la creșterea presiunii asupra tinerelor generații, care vor trebui să susțină un număr tot mai mare de pensionari.
Această situație a fost accentuată de migrația masivă a românilor către țările din Europa Occidentală, în special după aderarea României la Uniunea Europeană. Conform datelor Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, peste 5,7 milioane de români trăiau în străinătate la sfârșitul anului 2021, cei mai mulți dintre aceștia aflându-se în Italia, Spania, Marea Britanie și Germania. Migrația a afectat grav populația activă, mai ales pe cei tineri, lăsând un vid în ceea ce privește forța de muncă și natalitatea în România.
### Populația îmbătrânită: un parc fără copii
O imagine sugestivă a acestei probleme demografice poate fi observată în parcurile din marile orașe ale țării. De exemplu, la prânz, într-un parc din București, numărul vârstnicilor care se plimbă este de două ori mai mare decât cel al familiilor tinere cu copii. Această realitate scoate la lumină nu doar faptul că numărul nou-născuților este în continuă scădere, dar și faptul că România se îndreaptă către un dezechilibru profund între generații.
Scăderea natalității este o realitate dureroasă. Conform datelor oficiale, numărul copiilor cu vârste între 0 și 4 ani este tot mai mic, ceea ce indică o reducere constantă a noilor generații. România număra, la mijlocul anului 2024, aproximativ 21 de milioane de locuitori înregistrati cu domiciliu în țară, însă o parte semnificativă dintre aceștia figurează doar fictiv în statistici, fiind plecați în străinătate.
### Cauzele declinului demografic
Există mai multe cauze care au dus la această situație îngrijorătoare. Migrația puternică este, fără îndoială, unul dintre principalii factori care au contribuit la reducerea populației active din România. Tot mai mulți tineri aleg să plece în străinătate în căutarea unor condiții de muncă mai bune și a unor venituri mai mari, ceea ce afectează nu doar natalitatea, ci și dinamica economică a țării.
În același timp, lipsa unor servicii de asistență socială și politici de sprijin pentru tinerii care doresc să-și întemeieze o familie este un alt factor esențial. România nu a dezvoltat suficient programe de susținere a familiilor tinere, cum ar fi facilități fiscale, locuințe accesibile sau sprijin pentru educația timpurie a copiilor. Acest lucru face ca mulți tineri să amâne decizia de a avea copii sau să aleagă să aibă familii mai mici.
Sociologul Romulus Oprica explică: „Tinerii de astăzi sunt mult mai conectați la cultura economică și comportamentală a Occidentului. Vârsta la care decid să se căsătorească și să aibă copii este mult mai ridicată decât în generațiile anterioare. În trecut, oamenii își întemeiau o familie mai devreme și aveau mai mulți copii, însă acum lucrurile s-au schimbat semnificativ.”
### O tendință globală: scăderea natalității în societățile dezvoltate
Deși declinul natalității în România poate părea alarmant, acesta nu este un fenomen izolat. Economiștii subliniază că scăderea numărului de nașteri este o caracteristică a societăților moderne și dezvoltate. Pe măsură ce veniturile populației cresc, oamenii devin mai concentrați pe carieră, educație și experiențe personale, iar decizia de a avea copii devine din ce în ce mai amânată.
Un exemplu elocvent este Italia, unde natalitatea a scăzut dramatic în ultimii ani. În 2023, Italia a înregistrat o scădere de aproape 4% a numărului de nașteri, iar această situație este considerată o „urgență națională.” Problema natalității scăzute afectează și alte țări europene, unde familiile tind să aibă mai puțini copii și să investească mai mult în educația și bunăstarea acestora.
Economistul Radu Nechita oferă o explicație relevantă: „Copilul este un ‘bun’ care necesită investiții semnificative de timp și bani. Pe măsură ce veniturile cresc, timpul nostru devine mai valoros. Familiile moderne aleg să aibă mai puțini copii, dar să investească mai mult în educația și dezvoltarea acestora. Creșterea veniturilor nu echivalează cu mai mult timp disponibil, așa că multe familii aleg să își concentreze resursele pe unul sau doi copii.”
### Presiunea asupra sistemului de pensii
Una dintre cele mai grave consecințe ale acestui dezechilibru demografic este presiunea crescândă asupra sistemului de pensii din România. „Generația decrețeilor,” născută în perioada 1967-1972, în urma politicilor pronataliste ale regimului comunist, se apropie de vârsta de pensionare. Acest val masiv de pensionari va adăuga o povară imensă asupra bugetului de pensii al statului, în contextul în care numărul celor care contribuie la sistem scade constant.
Situația va deveni și mai dificilă în următorii ani, când tot mai multe persoane din această generație vor ieși la pensie, iar numărul copiilor și tinerilor care intră pe piața muncii va continua să scadă. Fără intervenții semnificative la nivel de politici publice, România se va confrunta cu un deficit bugetar semnificativ în ceea ce privește susținerea pensionarilor.
### Tendințe pozitive: românii care se întorc acasă
Deși migrația a fost un factor major în scăderea populației active, există totuși o tendință ușor pozitivă: creșterea numărului de români care se întorc în țară. În 2022, peste 190.000 de români au revenit în România, o creștere semnificativă față de anii anteriori. Această tendință reflectă dorința unor români de a se întoarce la rădăcini, mai ales după ce au acumulat experiență și capital în străinătate.
### Concluzie
România se confruntă cu o provocare demografică majoră, care amenință sustenabilitatea economică și socială a țării pe termen lung. Îmbătrânirea populației, migrația masivă și scăderea natalității sunt factori interdependenți care creează un dezechilibru între generații și pun presiune pe sistemul de pensii și pe întreaga economie. Este esențial ca guvernul și autoritățile să implementeze politici eficiente care să sprijine familiile tinere, să încurajeze natalitatea și să atragă românii din diaspora înapoi în țară. Fără aceste măsuri, România va continua să se confrunte cu probleme demografice tot mai grave
, care vor afecta generațiile viitoare.