Conform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), un nou cutremur a avut loc în România, vineri seara, adăugându-se la lista de mișcări seismice care au zguduit țara în ultimele luni. Acest eveniment a fost înregistrat cu atenție de specialiști, care au oferit detalii esențiale cu privire la magnitudine și zonele în care a fost resimțit.
### Anunțul INCDFP: un nou cutremur în România
Vineri seara, în jurul orei 19:55, un nou cutremur a zguduit România, conform datelor oferite de INCDFP. Seismul a fost localizat în zona Moldovei, mai exact în județul Galați, și a avut o intensitate de 2,7 grade pe scara Richter. Adâncimea la care a avut loc acest cutremur a fost de doar 5 kilometri, ceea ce îl plasează în categoria seismelor de suprafață, resimțite în mod direct în zona epicentrală.
Anunțul oficial al INCDFP descrie detaliat acest eveniment seismologic:
„În ziua de 20 septembrie 2024, la ora 19:55:15 (ora locală a României), s-a produs în Moldova, Galați, un cutremur slab cu magnitudinea ml 2,7, la adâncimea de 5 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 17 km NV de Galați, 29 km N de Brăila, 55 km E de Focșani, 79 km V de Izmayil, 80 km S de Bârlad, 84 km NV de Tulcea, 89 km NE de Buzău.”
### Impactul cutremurului asupra locuitorilor din zonă
Deși intensitatea seismului nu a fost foarte mare, cutremurele de suprafață, chiar și de magnitudini mici, pot fi resimțite destul de puternic în zonele apropiate epicentrului. Locuitorii din Galați și din împrejurimi au raportat tremurături scurte, dar intense, care au durat câteva secunde, suficient pentru a crea îngrijorare în rândul populației.
De asemenea, cutremurul a fost resimțit în orașe precum Brăila și Focșani, ceea ce arată că undele seismice s-au propagat pe o rază relativ extinsă. Din fericire, nu au fost raportate pagube materiale sau victime în urma acestui seism, însă evenimentul a atras atenția asupra frecvenței crescute a cutremurelor din această zonă.
### Un alt cutremur în dimineața aceleași zile
Acesta nu a fost singurul seism înregistrat în România în ziua de 20 septembrie 2024. În aceeași zi, dar în primele ore ale dimineții, un alt cutremur de magnitudine mai mică a avut loc în zona seismică Vrancea, cunoscută pentru activitatea sa telurică intensă. La ora 4:26, specialiștii INCDFP au înregistrat o mișcare seismică de 2,3 grade pe scara Richter, la o adâncime de 126,4 kilometri.
Acest cutremur, deși de intensitate mai mică și la o adâncime mai mare, a fost resimțit în mai multe localități din județele Vrancea, Buzău și Brașov, însă, la fel ca în cazul cutremurului de seară, nu au fost raportate pagube.
INCDFP a oferit detalii despre acest seism într-un comunicat oficial:
„În ziua de 20 septembrie 2024, la ora 04:26:15 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, un cutremur slab cu magnitudinea ml 2,3, la adâncimea de 126,4 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 38 km NV de Focșani, 73 km E de Sfântu Gheorghe, 77 km N de Buzău, 82 km S de Bacău, 85 km SV de Bârlad, 89 km E de Brașov.”
### Activitatea seismică în România: un fenomen în creștere
România este o țară cu activitate seismică ridicată, în special în zona Vrancea, unde se produc frecvent cutremure de magnitudine mică și medie. Deși majoritatea acestora nu sunt resimțite sau provoacă pagube, există o preocupare constantă legată de posibilitatea producerii unui cutremur major.
Conform specialiștilor în seismologie, frecvența cutremurelor de intensitate mică poate fi un indicator al acumulării de tensiuni tectonice, care ar putea duce, în viitor, la producerea unui cutremur de magnitudine mai mare. În ultimii ani, România a înregistrat mai multe cutremure de peste 5 grade pe scara Richter, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la stabilitatea tectonică a regiunii.
### Cutremurele de suprafață și adâncime: care sunt diferențele?
Cele două cutremure înregistrate în data de 20 septembrie 2024 au avut caracteristici foarte diferite, unul fiind un cutremur de suprafață (la o adâncime de 5 km), iar celălalt fiind un cutremur de adâncime (126,4 km). Deși ambele au avut magnitudini mici, modul în care sunt resimțite și impactul pe care îl au asupra mediului înconjurător poate varia semnificativ.
Cutremurele de suprafață, cum a fost cel din județul Galați, sunt resimțite mai intens de populație, chiar și la magnitudini mici, deoarece undele seismice nu trebuie să parcurgă o distanță mare până la suprafață. Aceste cutremure pot provoca daune minore în clădiri neconsolidate, dar, din fericire, nu au fost raportate astfel de cazuri în urma acestui eveniment.
Pe de altă parte, cutremurele de adâncime, cum a fost cel din Vrancea, sunt mai puțin resimțite la suprafață, chiar dacă magnitudinea lor poate fi semnificativ mai mare. Acestea sunt, însă, cele care pot provoca cele mai mari daune atunci când au loc la adâncimi mai mici și cu magnitudini mai mari, deoarece undele seismice se propagă pe distanțe mari și pot afecta zone extinse.
### Concluzii și perspective
Cutremurele de vineri, 20 septembrie 2024, sunt un nou semnal al activității seismice constante din România. Deși acestea nu au avut un impact major, frecvența lor ridicată și faptul că au loc în diverse zone ale țării atrag atenția asupra necesității de a fi mereu pregătiți pentru eventualitatea unui cutremur mai puternic.
Specialiștii continuă să monitorizeze cu atenție activitatea seismică din România, folosind tehnologii avansate pentru a înregistra și analiza fiecare mișcare telurică. Deși nu putem prezice cu exactitate când va avea loc următorul cutremur major, este esențial ca populația să fie informată și să ia măsuri preventive pentru a minimiza riscurile în cazul unui astfel de eveniment.