Satul Târsa din Hunedoara, situat pe Platoul Luncanilor din Munții Șureanu, este unul dintre ultimele bastioane ale tradițiilor arhaice din România, o comunitate în care timpul pare să fi rămas suspendat. Deși în prezent numără mai puțin de 100 de locuitori, acest loc fascinant poartă în sine o istorie veche, înrădăcinată în vremea dacilor. Târsa nu este doar o așezare izolată, ci și un centru cultural și istoric, atrăgând tot mai mulți turiști dornici să descopere poveștile și legendele sale unice.
### Satul Târsa: O comunitate în declin
Cu un deceniu în urmă, satul Târsa era locuit de aproximativ 200 de oameni. Deși numărul acestora era modest, satul era considerat una dintre cele mai izolate așezări din vestul României. Gospodăriile sunt risipite pe dealurile înalte ale Munților Șureanu, unele fiind amplasate la altitudini de aproape 1.000 de metri. Drumurile care legau Târsa de localitățile din văile Grădiștii și Streiului erau greu accesibile, mai ales în perioadele de ploi abundente sau în timpul iernii, când zăpada și gheața făceau drumurile impracticabile.
În ultimii ani, însă, populația satului a continuat să scadă, ajungând la aproximativ 50 de locuitori permanenți. Mulți dintre tinerii din Târsa au părăsit satul pentru a-și căuta de lucru la oraș, iar familiile în vârstă fie s-au mutat în satele din jur, cum ar fi Boșorod, fie au încetat să mai locuiască aici. În ciuda acestei depopulări, soarta satului s-a schimbat în mod radical în ultimii ani datorită dezvoltării infrastructurii și a turismului.
### Infrastructura și turismul în creștere
Odată considerate aproape imposibil de străbătut, drumurile care duc la Târsa au fost modernizate. Două șosele asfaltate fac acum legătura între Târsa și principalele orașe din zonă: una pornește din municipiul Orăștie, situat la aproximativ 30 de kilometri, trecând prin satul Costești și Valea Grădiștii, iar cealaltă pleacă din orașul Călan, aflat la 20 de kilometri, și urcă pe Valea Luncanilor prin Boșorod.
Această accesibilitate îmbunătățită a adus un val de turiști curioși să descopere peisajele spectaculoase și istoria bogată a zonei. Satul a devenit parte din traseul turistic „Via Transilvanica”, care pornește din Sarmizegetusa Regia și trece prin Târsa, continuând spre Poiana Omului și Fundătura Ponorului. Traseul atrage atât pasionații de drumeții, cât și pe cei dornici de o experiență autentică, departe de agitația urbană.
În sat au apărut câteva pensiuni și locuri de popas unde turiștii pot gusta preparate tradiționale precum balmoș, plăcinte cu brânză de oaie, virșli, ciorbe și bulz. Cu toate că turismul a adus un nou suflu satului, localnicii rămân ancorați în tradițiile și obiceiurile moștenite de la strămoșii lor.
### Legendele și tradițiile dacice ale Târsei
Ceea ce face Târsa cu adevărat special nu sunt doar peisajele pitorești sau preparatele locale, ci și moștenirea istorică și culturală a satului. Oamenii din această regiune sunt mândri de rădăcinile lor dacice, transmițând din generație în generație povești și legende despre eroii antici. Printre cele mai cunoscute astfel de legende se numără cea a morții regelui dac Decebal.
### Poiana Omului: Locul unde s-a stins Decebal
La aproximativ cinci kilometri de satul Târsa, pe traseul Via Transilvanica, se află Poiana Omului, un loc legendar despre care se spune că ar fi fost martor la ultimele clipe ale regelui dac Decebal. Potrivit legendei, Decebal a plecat din Sarmizegetusa, fiind urmărit de trupele romane, și a ajuns în Poiana Omului, unde și-a găsit sfârșitul sub umbra stejarilor seculari.
Poiana Omului era un important punct de întâlnire pentru ciobanii care cutreierau ținuturile muntoase în timpul transhumanței. Aici, ciobanii se opreau cu turmele lor de mii de oi, care erau adunate și împărțite. Astăzi, acest loc păstrează farmecul său vechi, fiind înconjurat de păduri vaste de fag, stejar și brad, oferind o priveliște spectaculoasă și un loc de popas pentru turiștii care străbat munții.
### Ruinele cetății dacice Blidaru
La capătul opus al satului, în apropierea bisericii și a școlii din Târsa, un alt traseu duce către faimoasa cetate dacică Blidaru. Aceasta este una dintre cele mai importante fortificații din Munții Orăștiei, iar drumul până la cetate trece prin locuri încărcate de istorie. Unul dintre aceste locuri este Pietroasa lui Solomon, unde au fost descoperite ruinele unui templu dacic.
Potrivit legendei locale, regele Decebal ar fi încheiat pacea cu romanii în apropierea acestui loc, după primul război dintre daci și romani. Traseul către cetatea Blidaru oferă turiștilor ocazia de a vedea și alte monumente de apărare dacice, printre care și turnul „La Vămi”, o fortificație care a rezistat de-a lungul secolelor.
### Fagul secular din Târsa
Un alt simbol al longevității și tradițiilor locale este fagul secular din centrul satului Târsa. Localnicii susțin că acest copac ar avea peste 300 de ani, oferind umbră și adăpost generațiilor care au trăit aici. Fagul este considerat un martor al istoriei satului, fiind parte integrantă a peisajului și a vieții de zi cu zi a localnicilor.
„Străbunica mea, care a trăit aproape 90 de ani, îmi spunea că acest fag era deja falnic și mare când era ea tânără. Oamenii foloseau crengile sale pentru a ridica fânul în căpiță, iar alții se adăposteau sub el de vremea rea”, povestește un localnic din Târsa.
### Numele și identitatea satului Târsa
Numele satului Târsa are, la rândul său, o poveste interesantă. Unii cred că ar proveni de la numele agatârșilor, un trib menționat de istorici antici care trăiau în Transilvania acum două milenii și jumătate. Alții asociază numele cu „târsul”, un toiag ritualic folosit în venerarea zeului Dionysos. În plus, unii specialiști sugerează că numele ar putea face referire la un loc curățat de pădure, folosit pentru agricultură.
De asemenea, localnicii din Târsa se identifică deseori ca fiind „daci” și păstrează obiceiuri și tradiții care nu se mai întâlnesc în alte părți. Ei folosesc porecle inspirate din lumea animalelor, cum ar fi „Iepure”, „Hulpe” sau „Lupu”, ceea ce reflectă legătura lor profundă cu natura și modul de viață tradițional.
### Concluzie
Târsa este un loc unic, o fereastră către trecutul dacilor și o dovadă a longevității tradițiilor arhaice. Deși populația satului a scăzut, frumusețea sa naturală, istoria bogată și legendele captivante atrag tot mai mulți turiști dornici să exploreze acest colț izolat din Munții Șureanu. Satul rămâne un simbol al identității culturale și al unei moșteniri prețioase, care continuă să dăinuie peste secole.